FOTO Agenda noilor mici Apocalipse - UPDATE

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Povestea cu sancţiunile nu mai ţine. Nu mai este suficientă deoarece nu a fost eficientă la nici unul dintre nivelele sale succesive. Trebuie altceva.”

Fiecare mică Apocalipsă are un punct de plecare şi urmează o logică proprie, ineluctabilă, generând o înlănţuire de evenimente care trebuie să conducă la internaţionalizarea conflictului. Într-o formă sau alta, comunitatea internaţională, cu cât mai repde, cu atât mai bine, trebuie să intre în joc. Mai întâi să condamne, apoi să acţioneze.

Punctul de plecare al micilor Apocalipse ale timpului atât de ciudat în care trăim este inevitabil legat de caracteristica globalităţii informaţiei care proiectează instantaneu un eveniment tragic la scara planetei.

Nimeni nu poate rămâne indiferent şi aceasta este prima ţintă mediatică a planificatorului micii Apocalipse pentru care efectul mediatic este o componentă tactică esenţială permiţând atingerea punctului limită din care orice dezvoltare este posibilă, ba chiar permisă şi justificabilă din punct de vedere moral.

Ca de obicei în asemenea cazuri, tehnica pe care se bazează planificatorii micilor Apocalipse spune că, inevitabil, suntem tentaţi ne uităm doar la evenimentul care ni se propune, uitând altele similare, înscrise pe alte agende, detonatoare de conflicte zonale cumplite. Şi chiar mai aproape de noi decât Doneţkul...

Un exemplu (acum de şcoală) privind modul în care se declanşează o mică Apocalipsă îl reprezintă istoria masacrelor de la Markala, piaţa din Sarajevo unde în 1994 şi 1995 s-au produs cele două atacuri asupra populaţiei civile care au determinat comunitatea internaţională să reacţioneze, justificând începerea misiunii NATO Deliberate Force , campania de bombardamente aeriene. Tribunalul internaţional de la Haga pentru fosta Iugoslavie a atribuit într-un final responsabilitatea acestor atacuri armatei sârbe. Dar a trecut foarte, foarte mult timp până să se spună asta, perioadă în care comentatorii nu au ştiut niciodată cine a fost la originea tirurilor care, pe 5 februarie 1994, a produs 68 de morţi şi 144 de răniţi, iar cea din 28 august 1995, a avut ca rezultat 357 de morţi şi 90 de răniţi.

Oricare ar fi adevărul (căci dezbaterea asupra subiectului continuă şi azi), este limpede că obuzul de mortier de 120 mm trimis peste piaţa Markala a determinat în mod decisiv evoluţia evenimentelor ulterioare. A reprezentat, foarte concret, acel prag-limită de unde s-a trecut pe un nivel superior al logicii de război. Cea care, odată pusă în mişcare, va avea propria sa desfăşurare, deja aproape indiferent de linia de comandă politică ce nu mai poate da înapoi din moment ce a transmis acordul iniţial pentru declanşarea operaţiunilor militare în teren.

Dar, pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuie un declanşator absolut indiscutabil, enorm la nivelul impactului public, dar şi foarte limpede încălcând toate reglementările internaţionale. Chiar mai mult, reprezentând o ameninţare directă, prezentă şi viitoare, pentru securitatea regională şi/sau mondială.

Exact ce se petrece acum. Doborârea unui avion civil, protejat de legislaţiile internaţionale, reprezintă o sfidare extrem de importantă la adresa comunităţii mondiale şi o primejdie imediată pentru civilii din întreaga lume utilizatori de linii aeriene. O parte a spaţiului aerian internaţional este declarată oficial închisă, devenind nu numai primejdioasă, ci, iată, direct ostilă. Războiul civil din Ucraina s-a globalizat în câteva secunde.

Mica Apocalipsă locală este deschisă deja la prima pagină. Reacţiile şi contra-reacţiile sunt acum inevitabile. Despre Ucraina, după acest moment, nu se mai poate vorbi în termenii de până acum, cei care se limitau la descrierea unui conflict local între armata ucraineană şi separatişti. Marii actori sunt puşi exact în situaţia pe care au vrut s-o evite până acum cu orice preţ, cel al implicării în găsirea şi impunerea (dacă este nevoie, chiar prin folosirea forţei) a unei soluţii reale în teren.

Povestea cu sancţiunile nu mai ţine. Nu mai este suficientă deoarece nu a fost eficientă la nici unul dintre nivelele sale succesive. Trebuie altceva. Şi, din nefericire, devine clar că acel "altceva" , soluţia pe care o vor agrea de nevoie marii jucători, nu va fi viabilă decât dacă va fi impusă. Războiul civil intern se transformă în masacru şi foarte greu de imaginat că ar putea să existe tratative sau soluţii agreate intern.

Chiar nu ar putea exista o altă soluţie? Răspunsul îl dă desfăşurarea evenimentelor din acest moment din Palestina unde Israelul a decis să reactiveze propria sa agendă a micii Apocalipse, cu oice preţ, gata să-şi asume consecinţele unei eventuale reacţii ostile a comunităţii internaţionale şi fiind extrem de aproape să aprindă focul războiului în întreg Orientul Apropiat.

Următoarele ore vor fi decisive pentru a arăta dacă, da sau nu, comunitatea internaţională mai are voinţa, puterea şi capacitatea de decizie pentru a interveni înainte ca aceste două exemple de agende de mici Apocalipse să fie considerate ca un posibil exemplu de urmat într-un moment propice de indecizie şi năuceală pe plan internaţional, să se poată fie uni, fie evolua fiecare în partea sa de lume.

Azi este convocat Consilul de Securitate, la cerea Marii Britanii. O simplă condamnare a evenimentelor este echivalentă cu un eşec al comunităţii internaţionale. Se va putea întâmpla oare şi altceva? Nimeni nu ştie.

Dar întrebarea cea mai grea vine de-abia acum şi la ea nu ştiu dacă există cu adevărat un răspuns: îi mai e frică cuiva de cineva, mai există cu adevărat respectul faţă de reglementările internaţionale şi tratatele semnate sau singurul argument final şi definitiv este baza pe forţa propriilor arsenale? Dacă nu va exista răspunsul, atunci cu siguranţă că mai sunt mici agende ale Apocalipsei care aşteaptă să fie deschise, repede, la fel de spectaculos şi de ucigaş. 

   

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Avion doborât în Ucraina. Comandantul SBU: „Prioritatea noastră este să aflăm care comandant rus a dat ordin ca avionul să fie atacat”

 

VIDEO Avion doborât în Ucraina. Mărturia unei femei care a ratat „cursa morţii“

      

Ministerul român de Externe: Pe lista pasagerilor avionului prăbuşit în Ucraina nu se aflau români

Presa din Rusia: Ucrainenii au vrut să doboare avionul lui Putin, dar au greşit ţinta şi au nimerit în avionul de linie Malaysia Airlines

 

Mulţi dintre pasagerii avionului malaysian mergeau la o conferinţă despre SIDA, în Australia

 

MH17. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden: Avionul prăbuşit în estul Ucrainei a fost aruncat în aer în timpul zborului

 FOTO VIDEO Avion malaysian cu 298 de pasageri, doborât lângă Doneţk. Nu există supravieţuitori

Ministerul Afacerilor Externe dispune activarea celulei de criză la nivelul instituţiei, în urma „catastrofei aviatice” din Ucraina

Reacţiile liderilor politici după tragedia aviatică din Ucraina

Avion doborât în Ucraina. Putin: Tragedia nu ar fi avut loc dacă Kievul nu demara ofensiva asupra separatiştilor

Malaysia Airlines MH17 zbura pe culoarul aerian L980, unul dintre cele mai aglomerate "drumuri" spre Asia

29 iunie: rebelii din Doneţk se lăudau pe Twitter că au pus mâna pe un lansator de rachete Buk. Tweet-ul a fost şters azi

Ruşii, fără milă pe timpul războiului rece: cum au doborât un avion sud-coreean cu 269 de pasageri

Senatorul John McCain: „Dacă Rusia a doborât avionul MH17, atunci trebuie să existe repercusiuni incredibile“

FOTO Malaysia Airlines MH17 doborât în Ucraina: olandezul care şi-a anticipat moartea pe Facebook

VIDEO Istoria se repetă: Boeing doborât în Ucraina. Americanii au făcut la fel cu un Airbus cu 290 de civili. SUA le-a dat criminalilor medalii pentru curaj

Malaysia Airlines MH17, doborât peste Ucraina: cine este vinovat?

„Blestemul“ Malaysian Airlines: de ce e în pragul falimentului şi ce şanse sunt să pici cu avionul în ziua de astăzi

Cum arată şi ce poate face sistemul sol-aer Buk, care ar fi provocat prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina