Decizii tipice pentru perioada de Interregum: se dezintegrează Vechea Ordine Mondială, nu se știe cum va arăta cea nouă

A fost votat în plenul Adunării Generale a ONU documentul de care vă vorbeam ieri,  cu apelul esențial în favoarea retragerii imediate și necondiționate a trupelor ruse din Ucraina, în același timp pledoarie de înalt umanism în favoarea instaurării unei „păci juste și durabile”. Vă spuneam ieri – iată că așa au stat lucrurile – că trebuie numărate voturile exprimate (141 „pentru”, 7 „împotrivă” – Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Malaezia , Nicaragua și Eritreea – și 32 de abțineri, între acestea fiind China și India) dar că, în același timp, trebuie văzută care este ponderea numerică și de putere reală – militară și economică – a celor două sisteme d putere care par să se contureze pentru ceea ce va fi Noua Ordine Mondială.

În acest sens, semnificativ și extrem de îngrijorător este că împotriva Rezoluției ONU (sau prin abținere de la vot ceea ce este o formă diplomatică de a evita scandalul ultim) sunt patru puteri nucleare și primele două țări cele mai populate ale planetei, India și China, piețele uriașe pe care se bazează Rusia în prezent și, mai ales, pentru a putea continua efortul său de război de acum. Asta chiar dacă se știa de la început că valoarea Rezoluției propuse este strict simbolică. Din acest motiv, tocmai pentru că se rămâne la nivelul simbolic, voturile respective au darul de a semnaliza gruparea de interese care se profilează din ce în ce mai clar nu numai la nivelul ONU, ci și la nivelul altor formule organizaționale de putere, G20, spre exemplu.

Bătălia devine din ce mai amarnică pe măsură ce politicienii se apropie de momentul cel mai neplăcut, cel în care trebuie să ia decizii care să însemne aplicarea în practică a acelor principii nobile, înălțător-umaniste, pe care le tot rostesc în discursuri. Foarte neplăcut că sunt puți în asemenea situație, dar realitatea nemiloasă îi obligă să se pronunțe și, din acel moment, începe o bătălie amară în subteranele despre care nu se prea vorbește deoarece acolo se joacă pe bani adevărați și nu mai este loc de sentimente și principii politice.

Iată, spre exemplu, pentru a vedea exact ce înseamnă o problematică specifică din acest Interregnum în care trăim, să așteptăm să vedem cum se va rezolva – și în favoarea cui – dilema în valoare de sute de miliarde de Euro privind punctul cel mai important din viitorul pachet de sancțiuni european împotriva Rusiei: interzicerea importului de combustibil nuclear din Rusia.

Inițial, entuziaști cum le este felul, parlamentarii europeni au adoptat pe 2 februarie o Rezoluție în pregătirea celui de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei cu mențiunile pe care le găsiți la pct 26: „solicită din nou un embargou imediat și total asupra importurilor de combustibili fosili și uraniu din Rusia”.  Chestiune care are nu numai o valoare politică, ci și una strategică, implicând costuri enorme pe mai multe și dintre cele mai delicate planuri.

Contextul dilemei strategice a Uniunii Europene este acesta:

Ce va decide Europa? Se rupe de dependența strategică de Rusia și în aprovizionarea cu combustibil nuclear?

Întrebarea este deosebit de actuală în contextul în care damna Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene a anunțat deja conținutul propunerii instituției pe care o conduce pentru ce va fi cel de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În text nu se regăsește tema sugerată ca obligatorie de Rezoluția Parlamentului European.

Iată poziția doamnei von der Leyen, inclusiv cu declarația video 

Este exclusă de pe lista de sancțiuni, cel puțin deocamdată, ROSATOM, entitate fondată în 2007 de Vladimir Putin și care regrupează toate activitățile principale rusești din sectorul nuclear, atât cele civile cât și cele militare din sectorul de stat și privat. Compania reprezintă o treime din activitatea de conversie a uraniului pe plan mondial și realizează 40% din activitățile globale de îmbogățire a uraniului.  Și, după cum vedeți, în 2021, 20% din uraniul folosit în UE provenea din Rusia și cinci State Membre (printre care Slovacia și Bulgaria) posedă centrale nucleare de fabricație rusească și care, evident, sunt proiectate să funcționeze cu tipul de combustibil produs exclusiv de Rusia. Anul trecut, ROSATOM a construit în Slovacia două reactoare (Mocovce-3&4), a renovat în Bulgaria două reactoare (Pecs 5&6). Unitatea slovacă a fost conectată la rețea pe 31 ianuarie 2023. Iată harta repartiție „investițiilor Rosatom” în Europa în țările care, construind centralele respective cu credite rusești, și-au montat și o dependență de lingă durată: Centralele cu tehnologia VVER folosite pentru producerea de energie electrică se află aici:

Dar nu numai aceste țări fac lobby pentru menținerea legăturilor strategice cu Rusia.  În 2018, operatorul francez EDF „a reactivat un parteneriat rusesc  pentru reciclarea uraniului rezultat din combustibilul uzat,, asta după ce re relațiile franco-ruse fuseseră suspendate timp de zece ani din motive economice și de mediu. Rezultatul acestui parteneriat reînnoit s-a materializat pentru prima oară în Franța marți 29 noiembrie odată cu sosirea uraniului reciclat provenind din Rusia....Cu toate că legală deoarece chestiunea nu figurează pe lista sancțiunilor occidentale la adresa Rusiei, această operațiune realizată de către o companie de stat șochează deoarece războiul din Ucraina continuă...” (La Tribune, 2 decembrie 2022).  Și mai dure și mai precise sunt dezvăluirile din LE VIF, care descrie mecanismul prin care „lobby-ul nuclear european îl susține pe Putin”. Spectaculos și eficient.

Asta este perioada de Interregnum și liderii săi politici. Ghinion, cum ar spune cineva. Care chiar știe despre ce e vorba.