De ce muzica rap și trap de astăzi de la festivaluri nu poate fi deloc comparată cu BUG Mafia sau Paraziții? 7 argumente

Am auzit de prea multe ori aceasta comparație penibilă și fals argument: „Și noi am ascultat și nu ne-am drogat, iată, suntem bine, sănătoși.” Există câteva mari diferențe, citiți cu atenție.

1. În primul rând, nu putem compara două lumi diferite.

Au trecut 20 de ani, 25 de ani în care consumul de tutun, alcool și droguri pur și simplu a explodat în țara noastră. Avem zeci de noi tipuri de droguri, avem copii care consumă la vârste din ce în ce mai mici (cei de 12 ani nu mai sunt excepții) și avem o generație de adolescenți mult mai vulnerabilă, psihologic vorbind. Deci nu poți compara două lumi și două generații, iar muzica de astăzi vine în acest context.

2. În cazul B.U.G. Mafia și Paraziții, drogurile apăreau uneori în versuri, însă de multe ori în contextul unei povești, al unei descrieri a vieții de cartier sau al consecințelor unor alegeri. Temele dominante rămâneau critica socială, relațiile, sărăcia, corupția, violența sau experiențele de viață.

Astăzi, în mare parte a trap-ului actual, mai ales în cazul cântăreților veniți din America la festivalurile de sezon referințele la consumul de droguri apar mai frecvent ca simbol al unui stil de viață, al apartenenței la un grup, al rebeliunii sau al succesului. Pentru unii adolescenți, repetarea acestor mesaje poate contribui la normalizarea consumului. Am explicat profilul biografic al multora, arestați pentru trafic de arme, droguri și violență domestică.

3. Mesajul este complet diferit.

Anumite piese ale raperilor americani pot contribui la diminuarea percepției riscului și la normalizarea consumului, în special atunci când prezintă doar partea spectaculoasă sau asociată cu statutul și omit consecințele reale asupra sănătății, relațiilor și vieții.

Că Albert NBN cântă 30 de minute piese cu mesaj explicit vulgar, misogin și sexist, iar la final, în 20 de secunde,spune: „Bă, să nu vă drogați”, nu schimbă cu nimic, nu are niciun impact.

4. Nu vorbim de o expunere la aceeași vârstă.

Azi, copiii de 12, 13, 14 ani sunt expuși mult mai devreme la conținut destinat adulților. Prin social media ajung rapid la informații despre sexualitate, violență, jocuri de noroc, droguri sau relații, fără să aibă întotdeauna maturitatea emoțională necesară pentru a le interpreta critic.

Repet, eu nu-mi amintesc ca cineva dintre prietenii mei, atât de devreme, să asculte BUG Mafia sau Paraziții. Să te fi auzit taică-tu că tu aveai astfel de preocupări la 13 ani. La 18 ani e cu totul altceva.

5. Cel mai important, realmente vorbind, cei care erau fani înrăiți ai BUG Mafia sau Paraziții nu se drogau.

Poate ascultau pe față, poate pe ascuns, dar nu aveau un comportament de consum. De fapt, nici nu se gândeau să consume și, realist vorbind, nici nu aveau de unde să facă rost. Astăzi, situația este complet diferită. Unii fani ai rap-ului american nu doar ascultă rap (nu asta e problema), ci consumă. Vorbim de identitate, imagine și stil de viață.

Reținem: adolescenții de 14 ani din anii 2000 ascultau B.U.G. Mafia sau Paraziții într-o cultură în care încă exista o diferență clară între ce se cântă și cum te comporți în viața reală. Limbajul provocator era perceput ca o formă de rebeliune artistică. Nu devenea automat un model de viață.

6. Normele sociale și-au schimbat influența.

În anii 2000, chiar dacă un adolescent asculta versuri dure, familia, școala și comunitatea transmiteau destul de consecvent că drogurile, violența sau infracționalitatea sunt comportamente indezirabile. Exista o anumită rușine socială asociată cu aceste comportamente, mai ales în mediul rural. Valabil și pentru fete.

Astăzi, un adolescent primește mesaje diferite: familia spune una, școala alta, iar în mediul online vede influenceri și artiști care prezintă consumul de substanțe, excesul sau sfidarea regulilor ca simboluri ale libertății, succesului sau apartenenței la un anumit grup. Nu înseamnă că muzica îi determină să consume droguri, dar poate contribui la normalizarea unor comportamente care altădată erau mult mai clar sancționate social.

7. În anii 2000, adolescentul consuma muzică. Astăzi, adolescentul consumă un stil de viață, iar muzica este doar una dintre componentele lui.

De aceea, influența culturală a unui artist este astăzi mult mai extinsă decât era în urmă cu două decenii.

Mesajele din muzică au astăzi o putere diferită față de anii 2000, pentru că muzica este integrată într-un ecosistem digital care funcționează permanent. O piesă este însoțită de videoclipuri, clipuri scurte, interviuri, livestream-uri și conținut distribuit de influenceri. Mesajul nu mai este auzit o dată la radio sau la TV, ci este repetat și întărit prin multiple canale.

Deci adolescentul de astăzi este expus unui număr incomparabil mai mare de influențe, este mai vulnerabil la influențele culturale din întreaga lume. Mesajele la care este expus pe TikTok sunt continue, repetitive și adaptate preferințelor sale, deci personalizate și, ATENȚIE,mult mai greu de contrabalansat de familie și școală.

Concluzia: Un adolescent de 14 ani nu mai ascultă doar o melodie.

El urmărește artistul pe toate platformele, îi vede stilul de viață, îi ascultă opiniile, îi urmărește anturajul și ajunge să petreacă ore întregi în același univers cultural. Astfel, un mesaj despre consumul de droguri sau despre un anumit stil de viață nu mai este o simplă metaforă dintr-o piesă, ci poate deveni parte dintr-un model de identitate.

Și DA, MUZICA DE LA FESTIVALURILE de azi ARE DE 100 X mai mare INFLUENȚĂ decat cea din anii 2000 din Romania, Mafia sau Parazitii !