Buluceală la cumpărat (urgent și masiv) de petrol rusesc. La rând stau și țările din bazinul Mării Negre

Fenomenul este real și este ușor de explicat: începând de pe 5 decembrie vor intra în vigoare prevederile înscrise în cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, așa cum au fost ele decise de Consiliu în iunie 2022.

Printre acestea, cel mai important și relevant pentru și declanșatorul febrei de acum figurează interzicerea cumpărării, importului sau transferului în Uniunea Europeană a petrolului brut sau produselor petroliere provenind din Rusia sau care ar fi importate prin intermediul altei țări precum și sancțiuni asupra serviciilor de transfer a acestor produse către terțe țări. Derogări  au fost acordate (în regim temporar și condiționat) Republicii Cehe, Croației și Bulgaria, state considerate ca având o dependență foarte ridicată față de resursele din Rusia și care, în același timp, au demonstrat convingător că nu au alternative la importurile respective. Găsiți aici toate măsurile descrise cu lux de amănunte, fiind relativ ușor de înțeles acum tipul de viziune realistă dar din ce în ce mai pesimistă pe care o transmit din ce în ce mai mulți lideri politici europeni, gradual extrem de prudenți și vizibil ușor speriați când e vorba despre consecințele sociale ale unor măsuri de răspuns la inevitabila criză economică din iarnă. Mai precis, interzicerea importurilor de petrol brut din Rusia intră în vigoare pe 5 decembrie 2022, iar cea în privința produselor petroliere începe să se aplice din februarie anul viitor.

Între timp, petrolul rusesc se vine fără probleme, căci toți vor să aibă rezervoarele pline până la 5 decembrie. Iată situația de săptămâna trecută a vânzărilor rusești pe zona Mării Negre:

Iată situația transporturilor maritime și destinatarii exporturilor în întreaga lume:

Analiștii de la S&P Global notează că „exporturile maritime ale Rusiei de petrol brut și produse derivate continuă să eludeze sancțiunile occidentale și, în prima parte a lunii august, au depășit pentru prima oară cifra de 6 milioane barili/zi după perioada vârfului înregistrat de pandemia de COVID în luna aprilie... Exportul rusesc de petrol brut a crescut de la 140.000 barili/zi la o medie de 3,3 milioane barili/zi în perioada 1-16 august, rămânând însă pentru a cincea lună consecutiv sub nivelul lunilor de dinainte de război conform datelor preliminare oferite de analiștii de transporturi navale de la Kepler. Produsele petroliere derivate provenind din Rusia au înregistrat o creștere importantă, a treia lună consecutiv, cu o medie de aproximativ 2,75 milioane barili/zi”.

Foarte important va fi, în aceste condiții foarte speciale de acum, să vedem care vor fi deciziile politice ce vor fi luate de liderii europeni care, inevitabil, din moment ce, precum Macron ieri, anunță că va urma o perioadă se „sacrificii”, vor trebui să spună foarte clar pentru ce vor opta. Prima posibilitate este cea de a rămâne fideli principiului unei solidarități europene totale, cu orice pre, oricare ar fi consecințele economice pentru economiile naționale și, în primul rând, pentru populație. Mai există și opțiunea inversă, aceea ca instanțele europene să anunțe urgent adoptarea unor măsuri extrem de largi care, pe de o parte, să întărească controlul statelor asupra sectorului privat și a politicilor adesea aberante de urmărire a profiturilor uriașe pe care le au acum companiile din sectorul energetic și, cu deosebire, distribuitorii și intermediarii. Și să fie de acord, prin decizie adoptată de șefii de state și guverne, cu plafonări ale prețurilor și control sever a piețelor alimentare și energetice. Se poate să fie abandonată, măcar în această situație de acum, ascultarea totală față de comenzile liberalizării totale a piețelor, a tuturor piețelor, fără să urmeze strigătura tradițională privind apetitul către dictatură și comunism deghizat?

Nu mai avem mult de așteptat și dezbaterea asta va începe, cu scântei destul de puternice cât, dacă e cazul, să aprindă ceva focuri mai mari.

Între timp, unele servicii de informații economice își avizează guvernele care simt că se apropie timpul problemelor sociale (nu e cazul la noi, suntem sub comanda fermă a guvernului condus de un militar, general și doctor) să fie atente la o mișcare de anticipare a rușilor care-și pregătesc agresiv scenariul în cazul în care europenii vor impune într-adevăr embargoul total. Se spune că au contactat marile state asiatice care pot deveni piețe de schimb pentru toate livrările destinate acum Europei. Se spune, relatează cei de la Business Standard că rușii ar propune un discount de 30% la prețurile actuale oricărui cumpărător asiatic, iar o altă surse care dorește să-și păstreze anonimatul adaugă că rușii ar putea accepta și ca o parte din plata compensatorie să fie făcută în sistem barter. Să vedem și dacă țările din G7 ar putea, tot sub presiunea crizei, să înceapă să acorde excepții la sancțiunile în domeniul energiei impuse Rusiei.

Discuția de-abia începe și, cum veți constata în următoarele zile, va căpăta cu totul alte orizonturi dacă „Acordul nuclear iranian” va redeveni valid și țările europene vor putea lucra din nou cu piața iraniană de producție și prelucrare, anticipându-se apariția unei posibile certitudini suplimentare pentru asigurarea aprovizionărilor de iarnă. Iată cât de important este să ai, cum spune guvernul țării noastre, siguranța că pe noi toate astea nu ne ating deoarece suntem atât de aproape de atingerea dezideratului independenței energetice. Dacă credeți asta, atunci totul este rezolvat și are sens și promisiunea vitează făcută di ministrul energiei care le-a promis fraților moldoveni că, dacă și când va fi nevoie, gazele naturale de la noi ajung într-o oră la Chișinău.

Întorcându-ne la chestiuni serioase, să vedem care este decizia preferată de Bruxelles și cum va reacționa curajos guvernul nostru.