Analiză Unde greșesc autoritățile în gestionarea „cazului” Călin Georgescu. Explicațiile unui reputat expert în securitate
0Expertul internațional în probleme de politici de apărare națională, Hari Bucur Marcu, susține că autoritățile nu au știut să gestioneze „cazul” Călin Georgescu. Din această cauză, tenisiunile interne se adâncesc, iar partenerii străini ne privesc cu suspiciune. Expertul susține că, în realitate, Călin Georgescu nu ar fi fost niciodată în cărți să câștige alegerile.
România a devenit singura țară membră UE clasificată ca „regim hibrid”, la fel ca Turcia și Bosnia, dar mult mai prost cotată decât Ungaria și Slovacia, țări pe care mulți români le privesc de sus. Prăbușirea indicatorilor în clasamentul global întocmit de Economist Intelligence Unit (EIU) nu face decât să arate eșecul unor instituții-cheie ale statului român. Iar faptul că România a fost recent retrogradată de la categoria „democrație deficitară” la „regim hibrid” în Indexul Democrației pentru 2024, are legătură și cu anularea alegerilor de anul trecut și cu modul în care autoritățile au gestionat, complet netransparent, cazul Călin Georgescu.
Expertul internațional în probleme de politici de apărare națională, Hari Bucur Marcu, susține că autoritățile ar fi putut și ar fi trebuit să gestioneze cu totul altfel cazul Călin Georgescu, pentru a nu se ajunge la scandalul pricinuit duminică de invalidarea candidaturii acestuia. Într-o postare pe Facebook, expertul explică unde s-a greșit.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri în România, de am ajuns iarăși la știrile internaționale și ne-am făcut iarăși de râsul lumii civilizate s-ar fi putut preveni cu ușurință, prin 5 măsuri concurente.1. Guvernele Ciolacu ar fi avut timp, din 5 octombrie 2024 și până ieri, adică în 5 luni, să tot producă ordonanțe de urgență sau chiar proiecte de modificare a legii Curții Constituționale și a legii alegerilor prezidențiale, pentru ca acestea să clarifice condițiile morale sau de altă natură subiectivă, pe care ar trebui să le îndeplinească un candidat la funcția de Președintele României, astfel încât să nu mai aibă Curtea Constituțională libertatea neconstituțională și ilegală de a stabili ea, prin adaos la lege, care ar fi acele criterii morale și de altă natură subiectivă, ce fac posibilă respingerea unei candidaturi”, scrie expertul.
De greșit a greșit și autoritatea judecătorească, susține Hari Bucur Marcu. El vine și cu argumente în aces sens.
„2. Autoritatea judecătorească ar fi avut timp, din 6 decembrie 2024 și până ieri, adică în 3 luni, să tot instrumenteze prin procuratură cazurile de încălcare a legii electorale dar și a ordinii de drept în România, săvârșite de candidatul “independent“ Georgescu Călin, pe timpul alegerilor prezidențiale, cele anulate ulterior de Curtea Constituțională și să se ajungă ca o curte de justiție relevantă să îi suspende insului dreptul de a mai fi ales.”
Au clacat și structurile intelligence din România, mai spune expertul:
„Structurile de informații și contraspionaj din România au avut timp de o jumătate de an să tot lucreze la identificarea, evaluarea și contracararea acțiunilor oricărui “actor străin, statal sau nonstatal“ care ar fi atentat la integritatea sistemului electoral românesc, atât pentru alegerile generale din 1 decembrie, anul trecut, cât și pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, cele anulate, dar și pentru cele de acum. Iar aspectele relevante ale muncii lor ar fi trebuit să fie făcute publice pentru consumul poporului suveran român.”
Hari Bucur Marcu arată și spre ultimii doi președinți ai României, Klaus Iohannis, respectiv interimarul Ilie Bolojan.
„Președintele României, atât cel la sfârșit de mandat, cât și cel interimar, ar fi trebuit ca să vegheze la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, pentru a încuraja și chiar a obliga guvernele Ciolacu să facă ceea ce ziceam eu la punctul 1. de mai sus, pentru a cere Autorității judecătorești, prin Consiliull Superior al Magistraturii și prin inspecția judiciară subordonată acestuia să constate încălcările de lege săvârșite de diferiți actori din statul român, sub pretextul apărării democrației românești originale, în condițiile de inactivitate a structurilor de informații și să ia măsuri din competențele justiției pentru curmarea unor asemenea situații. Tot Președintele României, ales ori interimar, ar fi trebuit să își îndeplinească rolul constituțional de reprezentare a României în forurile internaționale și să explice nu numai situația deosebit de gravă a anulării democrației reprezentative (privarea poporului român de unul dintre cei doi reprezentanți prin care își exercită el suveranitatea națională, precum și imposibilitatea de a-și exercita direct suveranitatea, prin referendum), dar mai ales demersurile pe care autoritățile române le întreprind, pentru revenirea la democrație constituțională și mai ales la prevenirea ca nu cumva ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2024 să se mai întâmple vreodată. Dar nu. Autoritățile publice române (Curtea Constituțională nu face parte dintre autoritățile publice) au preferat și preferă în continuare să improvizeze în afara legii și în dispreț față de Constituție, pe principiul că lasă, merge și așa”, mai spune el.
Pe de altă parte, într-o altă postare, Hari Bucur Marcu spune că auto-intitulatul suveranist Călin Georgescu este „un șarlatan de duzină”, și că nici măcar rușii nu au crezut că acesta ar putea deveni președinte al României. Hari Bucur Marcu l-a taxat și pe premierul Marcel Ciolacu.
„Nici rușii, nici Marcel Ciolacu, nici “structurile“ și nici altcineva care “l-a făcut om“ pe Georgescu Călin, dintr-un șarlatan de duzină, nu a făcut-o cu intenția ca acesta să câștige alegerile prezidențiale din România, nici anul trecut și nici acum. Rușii, adică serviciile secrete rusești și propaganda rusă, l-au făcut om pe Georgescu Călin doar atât cât să vadă o întreagă lume cât de șubredă, cât de penibilă chiar este construcția statală democratică din România. Obiectiv pe care l-au atins cu succes deplin și cu eforturi minime. De altfel, nici în visele lor cele mai umede nu cred că au ajuns mânuitorii ruși ai Georgescului să își închipuie că, printr-o simplă promovare a insului pe TikTok se va ajunge ca întreagul edificiu de securitate națională să se prăbușească, ca un castel de cărți de joc și din el să nu mai rămână decât niște “note de informare“, cu ce au mai spus televiziunile de la Moscova și cu câte accesări de filmulețe a fost gratulat candidatul. Chestii care, în ochii curtenilor constituționali români, ar fi însemnat că singura soluție de salvare a democrației constituționale și reprezentative de la noi este anularea alegerilor prezidențiale, dar nu conform legii, ci în întegralitatea procesului electoral. Asta doar dacă nu cumva acei curteni constituționali, în unanimitate, nu au fost de fapt agenți ai “actorului statal“ care a atacat “hibrid“ România electoral prezidențială. E doar o ipoteză, nu săriți încă în sus!”, mai scrie expertul.
Printre cei care au greșit s-a numărat și premierul Marcel Ciolacu, consideră expertul. Actualul premier a crezut că Georgescu ar fi un contracandidat ușor de învins în turul 2 și a închis ochii la tot ceea ce făcuse acesta până atunci.
„Marcel Ciolacu se pare că l-a făcut om pe Georgescu Călin fără ca să îi ceară cineva asta. Pur și simplu, se pare că s-a gândit candidatul la Președintele României, care era și premier, și vice-președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării că, dacă îl ajută pe Georgescu Călin să ajungă în turul doi, împreună cu el, Ciolacu, atunci ar avea garantată victoria în alegeri, după ce, în campania aia de doar două săptămâni, între tururi, s-ar fi făcut ceea ce au făcut ei, guvernanții și “structurile“ oricum, și anume să publice “notele de informații“ ale vreo 4 servicii din ăstea secrete, din care să resulte măcar aluziv că Georgescu este de fapt omul rușilor. Cu mențiunea că făcând ei, autoritățile și structurile treaba aia cu publicarea notelor de informații, nu aveau cum să o facă în favoarea candidatei Lasconi, așa că tot ce au mai avut de făcut autoritățile a fost să apeleze la Curtea Constituțională, care oricum nu e aleasă de nimeni și oricum nu dă socoteală nimănui, să inventeze în afara Constituției și a legilor procedura de anulare a întregului proces electoral prezidențial”, completează Hari Bucur Marcu.
În fine, nici măcar anumite persoane din serviciile intelligence care l-ar fi susținut pe Călin Georgescu nu ar fi intenționat cu adevărat să-l propulseze pe acesta în fotoliul de la Cotroceni.
„Nu sunt semne că “structurile“ l-ar fi făcut om pe Georgescu Călin pentru altceva decât pentru a se contra una cu cealaltă, ca un fel de patroni de luptători ce sunt aruncați în ring nu pentru a se vedea care este mai bun dintre ei, ci pentru a se putea mânări pariurile sportive și a se obține și alte avantaje ce decurg din organizarea meciului în cușcă, cu spectatori care nici nu pricep la ce se uită. Condiții în care este exclus ca vreunul dintre serviciile române de informații, de stat sau private, să stea liniștit și să se uite cum omul unui alt serviciu ajunge comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării, funcții de primă mărime, care fac obiectul întrecerii între aceste servicii foarte patriotice, de altfel”, dezvoltă el.
Concluzia lui Hari Bucur Marcu este că, în realitate, Călin Georgescu nu ar fi fost niciodată în cărți ca să câștige alegerile.
„De aceea zic eu că Georgescu Călin nu a fost niciodată în cărți pentru a câștiga alegerile prezidențiale din România. Cu atât mai penibili se dovedesc a fi sponsorii occidentali ai Georgescului, care își închipuie că au pariat pe vreun cal de curse și se burzuluiesc acum că uite, cursa nu mai are loc, ori că armăsarul pe care aveau ei de gând să parieze nu mai este primit la start, când de fapt nici măcar mârțoagă nu e Georgescu, ci doar cun căluț de carusel, care aleargă în cerc și sare în sus și în jos, de-a lunul unui par înfipt în spate”, conchide Hari Bucur Marcu.
Se încarcă comentariile...
