Stephen Hawking, poate cel mai cunoscut fizician al momentului.

Stephen Hawking este fizicianul care a încercat să înţeleagă Universul şi găurile negre, iar în ultimii ani de viaţă ar putea fi omul care susţine cel mai îndrăzneţ proiect ştiinţific.

Unde crezi că i-ai putea vedea, în acelaşi loc şi proiect, pe Stephen Hawking, fizician, Yuri Milner, miliardar rus, şi Mark Zuckerberg, fondator Facebook? Ei bine, în conducerea unui experiment: un corp creat pe Pământ, alimentat cu "lumină", care să ajungă la cea mai apropiată stea, Alpha Centauri. Mark Zuckerberg a spus pe contul său de Facebook că susţine acest proiect tocmai în speranţa că aşa omenirea va descoperi acele medii în care viaţa poate exista. Odată cu acest pas, şi dacă are succes, Stephen Hawking ar deveni cel mai mare fizician al sfârşitului de secol XX şi început de secol XXI.

Britanicul şi rusul au creat Breakthrough Starshot, împreună cu fizicianul Freeman Dyson, producătorul Ann Druyan, astronautul Mae Jemison, fizicianul de la Harvard Avi Loeb şi Pete Worden, fost director al Ames Research Center de la NASA. Alpha Centauri, unde plănuiesc ei să ajungă, este la 4,22 ani-lumină distanţă de Pământ. Pentru a ajunge la ea, Starshot va folosi navete mai mici decât un telefon mobil, alimentate cu un laser. În termeni de kilometri, vor avea de călătorit 40,2 triliarde de kilometri.

Voyager 1, spre exemplu, a călătorit prin spaţiu cu o viteză de aproape 65.000 de kilometri pe oră şi a parcurs în 40 de ani doar 0,005% din distanţa până la Alpha Centauri. Astfel, naveta Starshot ar trebui să aibă o viteză de circa 216 milioane de kilometri pe oră pentru a ajunge în doar 20 de ani (faţă de 30.000 de ani), cum e planul iniţial. În ceea ce priveşte finanţarea, Milner a spus că Starshot va primi iniţial 100 de milioane de dolari pentru design, construcţie, lansare şi pentru a propulsa „nanoambarcaţiunile”. Per total, proiectul ar putea costa aproximativ 10 miliarde de dolari. 

Totuşi, una e planul, alta e realitatea. Deocamdată, după cum scrie Playtech, există doar un prototip pentru StarChip, un dispozitiv mic, asemănător unui procesor de computer. Acesta ar fi modelul de sondă principal, după care se vor construi mii de dispozitive identice. StarChip ar fi precum velă de pe o barcă, însă ar fi împinsă de lumină, mai degrabă decât de vânt.

Un laser gigantic de pe Terra ar da fiecărei sonde un impuls puternic, trimiţând-o pe drumul ei cu o viteză de circa 20% din viteza luminii. Dyson presupune şi că în drumul spre Alpha Centauri, sonda ar putea documenta călătoria şi ceea ce întâlneşte. Dacă planul acesta va fi aplicat, în mai puţin de jumătate de secol omenirea ar putea ajunge şi s-ar putea întoarce de la cel mai apropiat "vecin". 

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>