Amiralul Nelson şi evoluţionismul

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
2

Am citit pe undeva că, mai demult prin istorie, era pe vremea taxelor pe ferestre şi a fumăritului de la noi, în Anglia, fiind mare nevoie de fonduri pe la „budget” sau cum i-o mai fi spus pe atunci, cineva, un filantrop desigur, a avut ideea de a se pune o taxă şi pe cîini. Că erau destui pe Insulă şi oricum Nelson trebuia să-şi repare flota, tocmai trecuse Războiul celei de-a treia Coaliţii şi se anunţa Bătălia de la Trafalgar.

Dar cum dreptatea nu-i şi pentru căţei, ca peste tot în lumea asta, („E lung Pămîntul / Ba e lat!...”), birul ăsta nu se plătea şi pentru cîinii oamenilor cu chestiile alea lungi, mari şi grele. Adică acei cetăţeni respectabili, care pe atunci fireşte că aveau ca pasiune şi ocupaţie nobiliară - ca la noi, cu oarecare întîrziere, Ceauşescu, Năstase şi Ţiri să trăiască!, cei cinci sute de ani de decalaj sînt vizibili şi p-aici - vînătoarea. Tocmai de-asta, în normele de aplicare a legii, anexate, semnate şi cu sigiliu în ceară, a fost prevăzut, gri pe bej, Gutenberg[1] ăla nu suporta albul, îl deranja la vedere, că dulăii de vînătoare erau scutiţi de taxă. Iar pentru a fi recunoscuţi, cînd venea agentu’ după fonciere[2], i se „prezentau” cu coada tăiată. Boborul sărac şi cu dările impuse pentru trebuinţele Statului neplătite, dar cu isteţime nativă la purtător, a stat puţin în poziţia Gînditorului de la Hamangia, apoi, cu sau fără strigăte de Evrika!, asta încă nu-i clar, nu putem şti, gramofonul a ajuns ceva mai tîrziu prin zonă, a pus mîna pe topor - butuci încă se mai găseau, onorabilii de la Schweighofer[3] încă nu se apucaseră de treabă, sau poate se ocupau doar de cultivarea panseluţelor - şi a mai scăpat de o taxă. Ei bine, şi cum natura, de la Darwin încoace, nu prea stă pe loc, iar adaptarea este în firea lucrurilor şi conform cu toate legile naturii, au început să se nască specimene canine fără coadă. Ş.a.m.d. sau Şi aşa mai departe. Pînă cînd toţi cîinii din rasele alea insulare au apărut pe lumea asta fără cuvenita anexă, ştirbiţi fiind de posibilitatea de a-i arăta stăpînului propriu cît de mult îl iubesc, înainte sau după ce îşi primeau tainul.

4

Aşa că e clar, demonstrat şi ştiut încă din istorie că orice evaziune, dacă nu e stopată tăind coada la pisică se transmite din plin şi generaţiilor următoare.

        Ok, aşa a devenit limpede pentru orice creştin că-n Teoria evoluţionistă a lui Darwin îşi are  şi Nelson rolul lui, bine determinat. Mă întreb dacă nu cumva şi Emma Hamilton, frumoasa soţie a ambasadorului britanic la Neapole, o prezenţă stabilă în clădirea Amiralităţii şi în viaţa amiralului, nu ar fi trebuit luată în calcul, măcar în vreun subsol de pagină al acelei lucrări monumentale, doar e ştiut că dragostea-i ceva frumos şi profund uman.

5
1

Ce ţi-e şi cu cîinii ăştia!...

*

(din volumul „Life stuff sau Învăţături pentru Andreea”, în curs de apariţie la Editura Tracus Arte)

*

Cezar Pârlog este autorul volumului de proză scurtă  „Flori, fete, fiţe sau băieţi”, apărut la Editura Tracus Arte în anul 2014, care a obţinut Premiul Naţional „Vasile Voiculescu” la secţiunea proză, ediţia XXVI, 2015.


[1] Johannes Gutemberg – metalurgist, bijutier şi tipograf german creditat cu inventarea presei tipografice.

[2] fonciere - impozit care se plătea pentru proprietăţile agricole.

[3] Schweighofer – companie austriacă cu o experienţă de 400 de ani, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din  România, acuzată de prelucrarea lemnului tăiat ilegal.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite