Efectele Facebook. Cum am ajuns să ne spionăm între noi şi ce spune SRI despre monitorizarea reţelelor sociale

DOCUMENTAR | Facebook. Reţeaua care ne-a schimbat viaţa

În urmă cu 25 de ani, sub teroarea Securităţii lui Ceauşescu, românii îşi protejau cu îndârjire intimitatea. Astăzi, în vremea socializării pe internet, ne punem viaţa personală la dispoziţia tuturor.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce în ediţia de ieri am analizat felul în care reţeaua socială Facebook a ajuns să influenţeze evenimentele sociale şi politice din România, „Adevărul“ vă prezintă astăzi cea de-a doua parte a campaniei derulate pe acest subiect. Despre controversele privind monitorizarea serviciilor secrete şi despre schimbările pe care Facebook le-a adus în rutina noastră de zi cu zi.

Facebook a făcut comunicarea mai uşoară, dar nu asta e marea inovaţie pe care a adus-o reţeaua inventată de Mark Zuckerberg, pentru că oamenii comunicau destul de bine şi înainte, chiar şi aflaţi în locuri diferite ale planetei. Facebook a schimbat, înainte de toate, felul în care percepem intimitatea şi a introdus, la scară globală, un obicei: expunerea vieţii personale pe internet.

Facebook-ul ne îndeamnă să arătăm totul: datele personale, fotografiile făcute în intimitate, locul în care ne aflăm, legăturile de prietenie, cărţile pe care le citim, muzica pe care o ascultăm, emisiunile pe care le urmărim, politicienii pe care îi susţinem. Sunt informaţii pe care, fără activarea unor setări de confidenţialitate pe care puţini ştiu sau vor să le folosească, le punem la dispoziţia celor 1,2 miliarde de oameni care folosesc această reţea. “Informaţia pe care o dăm noi despre noi este contorizată, cuantificată şi depozitată. O să fim în imposibilitatea de a mai ascunde ceva. Nu ştiu de ce apare dorinţa asta a noastră, a celor care folosesc Facebook-ul, de a se expune atât de tare”, spune regizorul Dan Chişu, autor al mai multor producţii cinematografice despre fenomenul social media.

„Pe internet nu există privacy“

Pe măsură ce a devenit un imens depozit de informaţii, Facebook a provocat o controversă globală: monitorizarea utilizatorilor de către serviciile secrete. E clar că serviciile nu pot ignora ce se întâmplă pe reţelele sociale, folosite şi ca instrument de mobilizare în mişcările de stradă, dar s-a dovedit că agenţiile secrete pătrund chiar şi în zona datelor confidenţiale.

În vara anului 2013 au ieşit la iveală informaţii care au arătat că Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite (NSA) colectează informaţii private de pe Facebook şi de pe celelalte site-uri gigant ale internetului. Specialiştii în social media cred că nu are rost să ne facem prea mari iluzii în privinţa confidenţialităţii în mediul online. „Pe internet nu există privacy. Privacy pe internet e doar un termen introdus ca să fim politically correct. Dar nu există. Internetul nu e făcut să funcţioneze ca un seif. Oricând un material pote deveni public chiar dacă tu i-ai făcut nu ştiu ce setări de securitate. Din punctul meu de vedere, discuţiile sensibile ar trebui păstrate pentru întâlnirile faţă în faţă”, afirmă Alex Negrea, trainer în cadrul „Social Media School”.

Alţii, precum Dragoş Stanca, reprezentantul de vânzări al Facebook în România, spun că avem de a face cu o falsă problemă: „Toţi cei care sunt foarte revoltaţi vizavi de privacy uită un lucru. Şi anume că există o generaţie care nu îşi doreşte acest privacy. Există o generaţie care îşi doreşte să fie găsită şi descoperită, şi trackuită, şi identificată în orice moment”.

Băsescu: „Datele personale se pot lua de oriunde“

Mulţi sunt convinşi că această expunere de bună voie a informaţiilor personale pe internet este mană cerească pentru serviciile de informaţii. „Serviciile secrete au munca mult uşurată. E şi o carte foarte bună scrisă de Evgheni Morozov, care provine din Belarus. Şi a zis: «KGB-ul – pentru că Belarus a păstrat chiar denumirea de KGB – KGB-ul are sarcina mult uşurată de faptul că vede la diverşi disidenţi toţi prietenii». Chiar şi statele totalitare şi-au dat seama că aceste reţele sociale le aduc avantaje, pentru că poţi să urmăreşti ce face fiecare”, afirmă Vasile Baltac, unul dintre pionierii industriei de calculatoare din România.

În 2013, în cadrul unei întâlniri cu fanii săi de pe Facebook, preşedintele Traian Băsescu a vorbit la rândul său despre implicarea serviciilor secrete în fenomenul Facebook. „Un stat care vrea să ia datele personale nu trebuie să se chinuie cu oameni inteligenţi să le ia de pe internet. Le poate lua de la casa de sănătate, de la casa de pensii, de la starea civilă, le poate lua de oriunde. E prea mult efort ca un stat să ia datele personale ale cuiva de pe internet”.

Ce spune SRI despre monitorizarea Facebook


Ziarul “Adevărul” a solicitat o poziţie oficială a Serviciului Român de Informaţii (SRI) vizavi de controversa monitorizării utilizatorilor de internet. V-o prezentăm mai jos:

Instituţia noastră este preocupată de înţelegerea acestui fenomen atât timp cât are relevanţă în planul securităţii naţionale şi se înscrie în trendul manifestat la nivelul serviciilor de intelligence din întreaga lume. (...) În îndeplinirea atribuţiilor legale, Serviciul Român de Informaţii exploatează sursele deschise de informaţii, printre acestea putând fi inclusă şi partea nerestricţionată a platformei sociale Facebook. (...) Serviciul Român de Informaţii nu este interesat în monitorizarea utilizatorilor Faceebook, obiectul de activitate al instituţiei noastre fiind de cunoaştere, prevenire şi contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

Reţeaua care ne-a schimbat viaţa

Facebook-ul poate crea revoluţii şi poate schimba soarta unor alegeri politice, dar mai presus de toate are capacitatea de a modela societăţile în care se insinuează. Influenţa Facebook în România înseamnă şi o mulţime de lucruri mărunte care s-au schimbat odată cu dezvoltarea acestui fenomen. Viaţa în epoca Facebook nu mai arată ca înainte:

Martie 2014: Trei liceeni din Curtea de Argeş au ajuns la spital după ce s-au bătut în clasă, lovindu-se cu pumnii şi cu nişte picioare de scaun. Neînţelegerile dintre cele două grupuri au apărut în urma unor conversaţii pe Facebook.

Noiembrie 2010: Roxana Briban, soprană la Opera din Bucureşti, s-a sinucis, tăin-
du-şi venele. Înainte de gestul extrem, femeia a postat pe Facebook o poză cu o mână însângerată din opera „Madama Butterfly“.  La câteva ore după înmormântare, soţul ei, Alexandru Briban, şi-a schimbat statusul de pe Facebook din „căsătorit“ în „singur“.

Februarie 2014: Toni Mihali, primarul oraşului Borşa, şi-a anunţat demisia de la cârma oraşului printr-o postare pe Facebook. El se mai remarcase şi în trecut, convocând pe Facebook şedinţe de consiliu local.

Septembrie 2012: Ovidiu Silaghi, pe atunci ministru al Transporturilor, şi-a dat check-in pe Facebook de la Palatul Cotroceni, unde se afla într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. La comentarii, o femeie i-a urat succes. Iar ministrul ţării noastre a răspuns: „Plictiseală”.

Ianuarie 2014: conducerea Consiliului Judeţean Alba a interzis accesul angajaţilor pe site-ul de socializare Facebook. Preşedintele instituţiei a declarat că măsura este preventivă, pentru ca angajaţii să nu fie tentaţi să stea toată ziua pe acest site şi se aplică de la el până la femeia de serviciu.

Septembrie 2013: Parchetul Judecătoriei Buzău s-a sesizat din oficiu şi a întocmit dosar penal în cazul unui buzoian care a postat pe Facebook o fotografie în care apărea îmbrăcat într-o uniformă nazistă. Bărbatul mai purta pe cap şi o caschetă de ofiţer german din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Mai 2012: Iulian Colesniuc, un bărbat din Deva care muncea în străinătate, şi-a ucis soţia în faţa celor doi copii minori. Din Suedia, unde muncea, acesta monitorizase activitatea de pe Facebook a soţiei rămase acasă şi o bănuia de infidelitate. Întors în România, acesta a asfixiat-o cu o pernă, după care a scris cu o cariocă pe corpul neînsufleţit „Facebook ucide“. După crimă, Iulian Colesniuc s-a sinucis, aruncându-se de pe un bloc.

Februarie 2014: Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt la Protecţia Copilului Iaşi, a fost suspendat din funcţie după ce a postat pe Facebook mai multe comentarii triviale la adresa Mihaelei Rădulescu, a Laviniei Pârva şi a lui Ion Dichiseanu. Tot pe Facebook, Bantaş a scris despre o fată de nouă ani gravidă că „s-a jucat cu melu şi a ieşit cu ochi”.

Martie 2014: O bârlădeancă de 20 de ani a fost racolată de proxeneţi pe Facebook şi obligată să se prostitueze în Germania. Tânăra a fost ademenită cu mesaje mieroase şi cereri în căsătorie.

Ianuarie 2014: Prezentatorul TV Mircea Solcanu este concediat de la postul Acasă TV după ce postase un mesaj foarte dur pe Facebook la adresa părinţilor lui Ionuţ Anghel, copilul sfâşiat de câini în cartierul Tei. Mesajul său a revoltat atât de mulţi oameni, încât Solcanu a fost nevoit să fugă din ţară. În prezent, nu se mai ştie nimic de el.

La ce dau românii like&share? Copii şi amintiri din copilărie

Unul dintre cele mai populare mesaje postate vreodată pe Facebook, în România, aparţine paginii Pro TV. Poza înfăţişează un copil bolnav de cancer care arată o pancartă pe care scrie „Pot să obţin un milion de like-uri? Bat cancerul la fund”, iar comentariul celor de la Pro TV era „Merită, nu?”. Poza a adunat 41.000 de share-uri, 3.2 milioane de like-uri şi 15.000 de comentarii.

Alex Negrea, consultantul social-media care a realizat clasamentul viralelor româneşti, spune că aceste cifre uimitoare nu înseamnă mai nimic dacă traducem în realitate: „Problema la mesajul ăla e că nu există un link către cazul respectiv. E doar o poză publicată pentru a obţine reacţii. Da, oamenii vor da like, mâine vor uita la ce au dat like şi până la urmă protagonistul din poză nu beneficiază de nimic din toate astea”.

O altă postare cu aceeaşi reţetă, copii + tragedie, aparţine site-ului sfatulparintilor.ro. E vorba de cazul copilului Ionuţ Anghel, ucis toamna trecută de maidanezi în apropierea unui parc din Bucureşti. „Să iubim animalele, dar să iubim mai mult copiii”, e mesajul postării care a adunat 9.000 de share-uri şi 1.200 de like-uri.

O altă postare cu copii, distribuită de site-ul edukid.ro a strâns 23.000 de share-uri şi 4.400 de like-uri. E mesajul unui copil care le spune părinţilor: „Într-o zi n-am să mai fiu mic”.

Cei de la rol.ro au mizat pe altă strategie: au pus o poză cu un veteran de război şi au scris: „O fată dezbrăcată adună 700 de like-uri în 7 minute. Să vedem câte adună veteranul nostru”. Iar veteranul nu le-a înşelat aşteptările şi a adunat 11.600 de share-uri şi 104.000 de like-uri. Popular a fost şi postul celor care susţin includerea sitului de la Roşia Monană în patrimoniul UNESCO, în care actorul american Woody Harrelson a pozat cu o pancartă pe care scrie „Save Roşia Montană”. Peste 10.000 de oameni au dat share acelei poze.

Foarte populare s-au mai dovedit a fi pozele cu platouri în care se află nuci umplute cu cremă, poze cu desenele animate ale anilor ’80-’90 şi fotbalişti români sau actori de legendă din aceeaşi perioadă.

citeste totul despre: