VIDEO Bitcoin, moneda internetului sau de ce trec spaniolii la monede virtuale după scandalul băncilor din Cipru

Bitcoinul capătă din ce în ce mai multă popularite FOTO The Guardian

În mijlocul crizei economice, o perioadă în care până şi marile valute se clatină, o monedă virtuală capătă din ce mai multă popularitate, dar şi putere. Bitcoinul a devenit atât de important încât  autorităţile americane se gândesc la o modalitate prin care să-i poată controla pe cei care încearcă să spele bani folosindu-se de moneda digitală.

Înainte de a continua cu alte detalii este nevoie de o definiţie. Bitcoinul este monedă electronică descentralizată open-source. În esenţă, sistemul este similar unui cont bancar în care banii sunt stocaţi sub forma unor numere iar tranzacţiile se fac prin mutarea unui număr dintr-un cont în al altul. Sistemul fiind unul descentralizat, baza de date a numerelor este stocată în fiecare computer care participă la tranzacţii cu bitcoin, potrivit BitcoinMagazine.com.

„Serviciile de email te lasă să trimiţi mesaje oriunde în lume, gratuit. Skype face acelaşi lucru pentru conversaţiile telefonice. Acum există bitcoinul care îţi permite să trimiţi bani oriunde în lume fără restricţii, indiferent de granţile naţionale, pentru mai puţin de un cent pentru fiecare tranzacţie efectuată“, scrie Mihai Alisie, redactor şef şi fondator al revistei BitcoinMagazine.com.

Criza din Cipru creşte valoarea bitcoinului

Moneda a cunoscut, în ultima perioadă, o creştere foarte mare a valorii. Lucrul acesta s-a întâmplat ca urmare a destabilizării monedelor tradiţionale, dar şi pe fondul tensiunilor financiare resimţite la nivel mondial.

Bitcoin, moneda virtuală care pune stăpânire pe Internet. Cu ce contribuie un român

Valoarea bitcoinului nu este determinată de bănci, ci de utilizatori – un număr cât mai mare de persoane care fac tranzacţii cu bitcoin determină o valoare cât mai mare a monedei. În prezent, valoarea monedei digitale este de aproximativ 70 de dolari şi există peste un milion de utilizatori la nivel mondial.
Principalul avantaj al bitcoinului este anonimitatea. Utilizatorii dispun de un „portofel“ digital care nu oferă niciun fel de informaţii despre titular.

Din această cauză, se pare că spaniolii, speriaţi de decizia băncilor din Cipru care au blocat conturile cetăţenilor, se orientează spre bitcoin. Astfel, potrivit NewsStatesman.com, magazinul de aplicaţii al Apple a fost luat cu asalt de persoane de Spania în căutare de aplicaţii legate de sistemul bitcoin.

Statul nu îi poate taxa pe cei care au banii transformaţi în bitcoini şi de asta sistemul este folosit în lumea interlopă ca o modalitate de a spăla bani. În aceste condiţii, guvernul american a decis, joi, să pună monedele virtuale sub aceleaşi legi sub care operează şi serviciile de transfer bancar precu, Western Union. Astfel, utilizatorii bitcoin vor fi nevoiţi să declare atunci când tranzacţiile lor depăşesc suma de 10.000 de dolari şi dezvoltatorii serviciului vor trebui să se alinieze unele standarde de contabilitate.

Bitcoinul, între monedă legitimă şi unealtă pentru infractori

„În loc să trec pe la o bancă, să respect programul de lucru şi să plătesc taxele impuse eu pot transfera bani în Etiopia, India sau China fără ca cineva să ştie cine să află în spatele adresei B şi adresei A“, a declarat Mihai Alisie, pentru The Guardian. 

În luna martie a anului 2013 existau peste 10.800.000 bitcoini iar joia trecută pe piaţă existau monede bitcoin în valoare de 654,9 milioane de dolari. Economia bitcoin este încă mică în relaţie cu economiile stabilite cu mult timp în urmă iar programul este încă în stadiul beta de dezvoltare. Dar bunuri reale şi servicii, cum ar fi maşini uzate şi contracte pentru dezvoltare de software independent sunt acum tranzacţionate. Bitcoinii sunt acceptaţi atât pentru servicii online cât şi pentru bunuri tangibile Comercianţii schimbă diverse monede cum ar fi Dolari Americani (USD), Ruble Ruseşti (RUB) şi Yeni Japonezi (JPY), etc. pe bitcoini dar şi invers. Aceste tranzacţii au loc prin intermediul siturilor de schimb. 

Moneda electronică poate fi folosită pe site-uri precum Reddit, unde utilizatorii pot cumpăra diverse servicii speciale. Un alt serviciu care permite plata în bitcoini este Wordpress.com şi există un site, Pizzaforcoins.com, care le permite utilizatorilor să comande pizza de la restaurante consacrate şi să plătească prin monedele virtuale.

Săptămâna trecută, un american din Florida şi-a pus casa la vânzare şi a cerut plata în valuta digitală. Taylor More cere 5,521 de bitcoini şi îşi motivează cererea susţinând că poate „prelua contrlul asupra banilor şi nu trebuie să îmi fac griji că guvernul îmi va îngheţa conturile“.

Bitcoinul a fost folosit şi pentru a sponsoriza mişcarea WikiLeaks după ce companiile de carduri de credit din America şi Europa au blocat conturile inţiativei, ca urmare a colaborării cu instituţiile guvernamentale.

Cu toate astea, când garantezi anonimitatea este imposibil să nu existe persoane care să folosească acest serviciu în scopuri ilegale. Astfel, potrivit unui raport al FBI, traficul de droguri online se poate face mai uşor cu ajutorul monedei digitale. Pe site-ul Silk Road, parte a „internetului întunecat“, se pot cumpăra droguri de la marijuana la cocaină şi heroină iar tranzacţiile se realizează prin bitcoini, fiind imposibil de depistat.

„La fel cum dolarii americani sunt folosiţi de hoţi şi infractori este inevitabil să existe infractori care folosesc monede virtuale“, a declarat Jeff Garzik, un dezvoltator bitcoin.

Mihai Alisie explică bitcoinul este, de fapt, o unealtă. „Ai un cuţit şi cu acel cuţit îţi poţi unge untul pe pâine sau poţi omorî pe cineva. Tu poţi face unealta bună sau rea“, a spus românul.

Istoria şi mecanismului din spatele bitcoinului

Sistemul pe baza căruia funcţionează tranzacţiile cu bitcoini a fost pus la punct în 2008 de japonezul Satoshi Nakamoto iar proiectul în sine a devenit operaţional pe 3 ianuarie 2009. În primii doi ani dezvoltarea a fost lentă până când publicaţia Slashdot a scris despre moneda virtuală. Atunci s-a produs o creştere foarte mare a numărului de utilizatori care a determinat o creştere a valorii.

În comparaţie cu monedele  convenţionale, Bitcoin diferă prin faptul că nu există niciun supraveghetor care să poată controla valoare datorită naturii lor descentralizate, atenuând posibile instabilităţi cauzate de bănci centrale. Inflaţia este limitată şi controlată, programată în programul Bitcoin, dar este predictibilă şi cunoscută tuturor părţilor încă de la început. Aşadar inflaţia nu poate fi manipulată central ca să afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obişnuiţi.În loc de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacţiile în blocuri, nodurile din această perioadă se aşteaptă să depindă de abilitatea lor de a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzacţiilor.

La baza bitcoinului se află criptografia. Astfel, se folosesc numere prime foarte mari pentru a crea o formă de encriptare unde există două chei diferite, dar legate între ele, pentru blocarea şi deblocarea datelor. Astfel utilizatorii pot trimite una dintre chei unei alte persoane iar informaţia criptată de aceasta poate fi citită numai de utilizatorul care are a doua cheie.

În cazul în care se foloseşte cheia privată pentru a bloca accesul la date, acestea pot fi accesate numai cu cheia publică a aceluiaşi utilizator. Asta face imposibil ca alţi utilizatori să cheltuiască bitcoinii despre care reţeaua ştie că îţi aparţin.

Există o măsură de siguranţă şi în cazul transferurilor. Astfel, utilizatorii care vor să trimită un bitcoin unei persoane şi acelaşi bitcoin altei persoane nu vor putea face asta. Toate tranzacţiile sunt transmise printr-o reţea vastă de calculatoare şi există unele computere – denumite „mineri“ – care le grupează în blocuri, odată la 10 minute, în funcţie de ora la care au fost efectuate. Astfel, sistemul recunoaşte persoana căreia trebuie să-i permită accesul la monedă.

Utilizatorii ale căror computere sunt folosite pe post de „mineri“ primesc 25 de bitcoini nou-creaţi pentru fiecare bloc procesat. Totuşi numărul de bitcoini primiţi se înjumătăţeşte la fiecare patru ani iar în anul 2140 nu va mai fi creat niciun bitcoin. Anual sunt produse aproximativ 1,25 milioane de monede virtuale.