INTERVIU Mircea Mârza, şeful Deezer România - cum devin românii pasionaţi de muzica plătită
0
Mircea Liviu Mârza se află la butoanele filialei româneşti a Deezer, un serviciu global de music streaming cu peste 12 milioane de utilizatori activi în fiecare lună. Tech Adevărul a stat de vorbă cu Mârza despre muzică, despre oamenii care plătesc pentru ea şi despre planurile companiei.
Mircea este uşor trecut de 30 de ani, zâmbeşte larg şi îşi suflecă mânecile cămăşii sport bleu. Părul şaten de dimensiuni medii îi stă ridicat şi este ciufulit cu atenţie. El este şeful Deezer România, o companie care a intrat în România la finalul anului 2012.
Atunci, ţara noastră s-a alăturat unei liste care cuprinde toate continentele şi 182 de ţări. Prin Deezer, utilizatorii au acces la peste 30 de milioane de melodii. Asta ar însemna cam 200 de ani de muzică, spune Mircea.
El este pasionat de muzică şi pe iPhone-ul lui sunt sincronizate două playlist-uri. Cea denumită „On the Go“ are 111 piese, printre care se numără artişti ca Major Lazer, Cabron, Shakira, Pharel şi Jay Z.
Serviciul de music-streaming este disponibil gratuit timp de două ore pe lună, cu întreruperi de publicitate, sau contra-cost, nelimitat.
Există abonamentul Premium, care costă 3.49 euro pe lună, însă permite numai accesul pe web, şi Premium +, care costă 6,99 euro pe lună şi care le permite utilizatorilor să-şi ia muzica oriunde.
Pentru clienţii Orange, preţul abonamentului Premium+ este 5 euro pe lună.
De ce ar opta oamenii pentru un serviciu de music-streaming plătit? „Deezer este un serviciu inovator, un serviciu care oferă valoare agregată. Cred că toată lumea ascultă muzică şi se identifică cu anumite melodii, identifică un anumit moment al vieţii cu o anumită melodie, şi cred că oamenilor le place să aibă mereu muzica aproape – la o petrecere, în trafic, în metrou. E un serviciu foarte util şi noi vrem să-l facem disponibil pretutindeni, pe toate device-urile. În momentul de faţă, Deezer este disponibil pe Android, pe iPhone, Blackberry 10, Windows Phone, pe Sonos Multiroom Audio System, pe 90% din modele de Smart TV“, explică Mircea Mârza. Serviciul poate fi folosit simultan pe 3 dispozitive inteligente şi pe web.
Mârza foloseşte multe cuvinte în engleză şi în vocea lui se simte un entuziasm molipsitor atunci când vorbeşte despre muzică. Conţinutul local este foarte important, susţine acesta. Pe Deezer pot fi găsiţi o multitudine de artişti români care cântă diverse tipuri de muzică.
„În fiecare ţară avem dealuri cu casele de discuri locale. Avem foarte multe tipuri de pasionaţi de muzică: sunt care preferă muzică clasică, cei care preferă muzică mainstream etc. Deezer este un serviciu care se mândreşte că e făcut de nişte oameni pasionaţi de muzică, pentru oameni pasionaţi de muzică. Aşa că punem melodii pentru toţi, din toate genurile muzicale. Noi ştim că asculţi o piesă la radio, o identifici cu o anumită aplicaţie şi după aceea vrei să o asculţi din nou şi on demand , în momentul în care simţi ceva. De aia vrem să avem şi acest conţinut local şi de aia facem push “.
Această nevoie de conţinut a adus şi critici. Printre artiştii români ale căror piese se găsesc şi pe Deezer se numără şi Florin Salam sau Liviu Guţă.
„Muzica românească este în continuă dezvoltare. Am lansat şi unele albume în exclusivitate. Există oameni nemulţumiţi că avem conţinut de la Florin Salam şi Guţă. Dacă avem clienţi care ascultă, şi acele melodii se află topul Deezer – care se schimbă zi de zi – nu putem scoate acel conţinut. Avem reacţii negative de la persoane care spun că nu vor folosi Deezer dacă nu scoatem aceşti artişti“, spune el, râzând.
O parte foarte importantă a serviciului Deezer, spune Mârza, este faptul că îl ajută pe utilizator să descopere muzică nouă pe gustul lui. Asta se face cu două componente: una umană şi una digitală.
„Deezer are două secţiuni speciale: De ascultat şi Explorează. Cu acestea încercăm să-l facem pe client să descopere mereu melodii noi. Avem, la nivel mondial, 50 de editori – cam 20% din toţi angajaţii Deezer. Pe lângă partea asta umană, avem şi o parte digitală, un algoritm care identifică tipul de melodii pe care îl asculţi şi, după aceea, în secţiunea «de ascultat» îţi sugerează alte melodii care ţi-ar putea plăcea. Asta este partea cea mai interesantă. Să zicem că trăieşti în România, dar îţi place rock-ul din Finlanda. Dacă algoritmul identifică că tu asculţi foarte multe trupe de acolo, chiar dacă există un editor local care face push pe Guess Who sau cine e la modă, majoritatea sugestiilor pe care le vei primi vor fi de la editorul local din Finlanda sau de la albumele lansate în Finlanda, din acel gen muzical. Am văzut că 20% din streamurile zilnice sunt melodii noi. Încercăm mereu să ajutăm clienţii să descopere melodii noi şi să-şi mărească playlistul“, explică directorul Deezer România.
Cu ce se ocupă editorii, mai exact? „Ei aleg, prin rotaţie, diferite genuri muzicale. Editorul nostru, Alin Pandaru, face sugestii de muzică jazz pentru toate ţările. E foarte important ca editorii să fie din părţi diferite ale lumii pentru că astfel oxigenăm sugestiile pe care le primesc clienţii“.
L-am întrebat pe Mârza care ar fi principalele avantaje ale Deezer faţă de competitorul local Zonga, produsul de muzic-streaming promovat de Vodafone.
„Am observat o diferenţă în calitatea melodiilor. Noi avem melodiile înregistrate la 320 de kbps şi e o diferenţă sesizabilă faţă de concurenţă. Oferim această calitate pe toate platformele, majoritatea o oferă numai pe desktop. Pe lângă asta avem echipa internaţională de editori. De asemenea, acest serviciu există şi mulţumită artiştilor. De aia vrem să le oferim o oportunitate de a avea acces la pieţele internaţionale. În România sunt foarte mulţi artişti care se duc şi fac cântări în ţările în care avem diasporă – Italia, Spania, Anglia. Un artist sau o casă de discuri care vine la noi şi îşi încarcă conţinutul în Deezer are acces şi la aceste ţări. Practic, este o comunicare two way - şi clienţii de afară au acces la conţinutul nostru şi artiştii au o şansă de a fi ascultaţi afară“, se laudă el.
Trebuie precizat că şi Zonga oferă muzică la calitate de 320 de kbps, numai versiunea gratuită a serviciului oferind piesele la 128kbps.
Calitatea mai mare a melodiilor nu este o problemă din punctul de vedere al consumului de date? Mircea spune că nu. „De la început îţi este sugerat să foloseşti o conexiune WiFi şi apoi există modul offline prin care îţi poţi salva melodiile pe dispozitiv. 35% din clienţi folosesc modul offline. Asta arată cât de preocupate sunt persoanele cu acest consum de date. Nu pot să divulg care este traficul de date care se face cu Deezer, dar nu este o sumă care să-ţi dea peste cap abonamentul“, ne asigură el.
Pirateria este un fel de tradiţie în România. Mulţi melomani au computerele plin cu mp3-uri descărcate de pe diverse portaluri sau de pe torrente. Totuşi, pe piaţa noastră există două servicii de music streaming premium, aşa că nu am putut să nu întreb: sunt românii dispuşi să plătească pentru muzică? Sunt locuitorii din această zonă a Europei dispuşi să plătească pentru muzică?
„Eu cred că, la nivel de zonă, suntem încă într-o fază de educare. Trebuie să încercăm, şi noi şi casele, de discuri să-i educăm pe oameni, să le explicăm că nu există riscul unui consum prea mare de date. În plus, dacă îţi faci calcule într-un an de zile şi vezi cât ai plăti pentru serviciu de music streaming şi cât ai plăti pentru a cumpăra acele CD-uri... Piaţa de CD-uri este în declin, iar piaţa de muzică digitală este în creştere cu câteva procente. Vedem din ce în ce mai mulţi playeri, mai multe servicii de acest gen. Deezer costă 5 euro pe lună. Cu 5 euro îţi iei un bilet de cinema. Stai două ore acolo şi restul lunii poţi să te plictiseşti. Dacă te duci la un concert, plăteşti cel puţin 30 de lei, mai mult de 5 euro. Trebuie să se facă această comparaţie“.
Deci există oameni care plătesc. Cine sunt aceştia? Mircea spune că cei dispuşi să scoată lunar bani din buzunar pentru muzică au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani şi sunt oameni pentru care timpul are o valoare mare.
„În mare parte, utilizatorii sunt între 25 de ani şi 45 de ani. Aceştia sunt oamenii care înţeleg că este un serviciu pe care îl plăteşti, dar economiseşti timp. Am văzut o statistică care zice că aproximativ 40% din timpul pe care îl foloseşti pentru sală este alegerea melodiilor pentru playlist. Când realizezi că timpul este foarte important şi ai şi putere de achiziţie – poţi să îţi permiţi să nu mai accesezi site-urile de piraterie – preferi să plăteşti 5 euro. Pe segmentul acesta de vârstă proporţia de femei şi bărbaţi este egală. Avem şi utilizatori între 18 şi 25 de ani, dar în mare parte sunt bărbaţi. Mai există şi persoane care cumpără carduri cadou sau părinţi care cumpără abonamentul pentru copii“.
Cei de la Deezer au de gând să micşoreze daunele provocate de piraterie. În acest sens, compania franceză va lansa, „în prima jumătate a acestui an“, un program de redare a muzicii din computer cu câteva funcţii speciale.
„În prima jumătate a anului acesta, vrem să lansăm un player pentru desktop. Credem că acesta va revoluţiona toată industria de playere pentru muzică pentru că va crea un folder în calculator în care poţi sincroniza toate playlisturile făcute înainte – fie din Winamp, iTunes sau orice alt program. Acestea sunt încărcate în Deezer şi serviciul verifică fingerprintul melodiei şi face link din catalogul Deezer. Acel client începe să asculte muzica plătită. Uşurează şi viaţa clientului, care poate să-şi încarce rapid playlisturile, dar şi a industriei muzicale, deoarece conţinutul piratat devine legal“, explică Mârza.
Se încarcă comentariile...
