America, zguduită de impactul ştirilor false din campanie

Alegerea lui Donald Trump preşedinte al Statelor Unite ale Americii a fost incredibilă şi mulţi au căutat o explicaţie. Astfel, a apărut cel mai dezbătut subiect: viralitatea ştirilor false

„Papa Francisc şochează lumea, îşi anunţă sprijinul pentru Donald Trump“ a fost cea mai virală ştire falsă în perioada alegerilor. A fost publicată pe site-ul „Ending the Fed“, administrat de românul Ovidiu Drobotă, şi a ajuns la milioane de oameni prin Facebook. O analiză a publicaţiei „Buzzfeed“ a arătat că între februarie - aprilie şi august - noiembrie 2016 ştirile difuzate de publicaţiile de încredere au fost tot mai puţin de interes printre utilizatorii Facebook. În schimb, au crescut foarte mult cele false.

La început de august, subiectele false au fost mai populare decât cele reale, iar la finalul alegerilor contabilizau aproape 8,7 milioane de reacţii, faţă de 7,3 milioane. Cele mai multe critici au fost la adresa companiilor Google şi Facebook, care au întreţinut pasiv apariţia şi creşterea unor astfel de creaţii.

Diverse surse din interiorul Facebook susţin că reţeaua socială a scăpat, pur şi simplu, de sub control tot ceea ce înseamnă conţinut fals. Mark Zuckerberg, fondatorul, a explicat că au început să dezvolte instrumente prin care să şteargă sau marcheze conţinutul, astfel încât oamenii să nu mai fie induşi în eroare. Google, pe de altă parte, a anunţat că taie finanţarea prin sistemul AdSense către astfel de surse. Cele mai multe s-au autofinanţat prin reclame.

Sunt, totuşi, doar declaraţii, faptele sunt aşteptate în următoarele săptămâni. Brendan Nyhan, profesor în ştiinţe politice la Colegiul Dartmouth, a susţinut că Facebook face prea puţine pentru a combate „epidemia“ de falsuri. „Chiar dacă n-au influenţat alegerile, dovezile ne arată că astfel de poveşti false au un impact incredibil. Reţeaua socială ar trebui să oprească dezinformarea, nu s-o amplifice“, a afirmat acesta.

Minciuni prea bune să nu fie crezute

Trimiterile la servicii secrete, CIA, teste pe care guvernele le ţin confidenţiale sau încercările forţelor externe de a distruge o ţară sunt cele mai populare alegeri pentru site-urile false şi sunt subiecte care stârnesc multe reacţii şi comentarii online. Înainte de alegerile din 2016, în SUA au apărut şi dispărut diverse publicaţii satirice complet sau parţial dedicate minciunii. Cea mai longevivă este „The Onion“, iar Andy Borowitz semnează în „The New Yorker“ cea mai respectabilă „fermă“ de subiecte false. Diferenţa e însă că unele îşi asumă ce fac, altele, în special cele noi, acţionează ca surse de încredere. Astfel a ajuns „Ending the Fed“ la un trafic lunar mai mare decât al „USA Today“ sau „Los Angeles Times“.

Succesul pe reţele sociale a venit printr-o reţetă simplă pentru aceste site-uri. Fie au fost concepute de la început drept surse false, fie au fost create de fani înrăiţi ai unei idei sau unui candidat la prezidenţiale. Site-urile partizane tind să deformeze adevărul în favoarea ideii creatorilor, pe când cele asumat false vor inventa adevăr pentru a atrage un public cât mai mare pe care să îl monetizeze prin reclame sau pentru un scop mai mare. Atragerea traficului prin viralitate pe Facebook a devenit cea mai facilă unealtă.

Diferenţa între social media şi discuţiile izolate pe forumuri e că în primul caz ştirile false sunt girate de persoane reale, cu nume şi prenume, în grupuri de prieteni care ajung să le dea mai departe. Este fenomenul „bulei sociale“, în care sursele de informare externe au şanse să nu pătrundă niciodată.

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!