Nu vă speriaţi de sintagma „sistem centralizat”

FOTO Shutterstock

De obicei, când auzim de sisteme centralizate nu ne putem reprima o mică grimasă. Ne vin automat în minte şi alte concepte asociate care ne întorc în timp cu peste două decenii: plan, planificare, control excesiv, autoritarism.

Iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a crea un sistem centralizat (la nivel naţional) de licitaţii pentru achiziţiile din spitalele de stat ne poate trezi o astfel de amintire, măcar pentru o fracţiune de secundă. Ne aflăm, însă, în faţa unei realităţi de o cu totul altă natură. Această decizie a ministerului, aprobată prin ordonanţă de urgenţă, vine să eficientizeze lucrurile şi are implicaţii care depăşesc graniţele domeniului în cauză – evident, reducerea cheltuielilor spitalelor publice este principala consecinţă. 

Teoretic, orice furnizor (de benzină, servicii de laborator, echipamente, utilităţi etc) care se află într-o relaţie comericală cu spitalele publice va avea o viaţă nouă de acum înainte. Pentru acurateţe, nu chiar de acum, pentru că noua măsură trebuie detaliată ulterior.

Ce-i drept, distribuitorii de medicamente – ei sunt principalii furnizori ai spitalelor – sunt  primii care vor resimţi consecinţele noii măsuri. Cât despre furnizorii de alt tip, lucrurile urmează să fie clarificate pe parcurs. Tot teoretic vorbind, este suficient ca un singur spital să solicite ca o anumită categorie de produse să fie achiziţionate prin licitaţie şi atunci toţi furnizorii acelei categorii nu vor mai putea vinde decât prin licitaţie.

Judecând după cifrele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, anul trecut, spitalele au dispus de un buget de 1,66 miliarde de euro. Ţinând cont de faptul că ponderea alocată sistemului privat este marginală şi că aproximativ 50-60% din aceşti bani sunt destinaţi achiziţiei de bunuri şi servicii. Un calcul simplu ne arată că noua măsură de creare a sistemului centralizat are efect asupra unui volum de business cuprins între 800 de milioane şi un miliard de euro.

Intervalul de timp pentru care consumul de materiale licitate este acoperit, precum şi volumele care vor face obiectul licitaţiilor urmează să fie stabilite ulterior. Până ce viitoarea structură va deveni operaţională  - există indicii că lucrurile se vor derula cu viteză -, spitalele vor continua să-şi facă achiziţiile în regim propriu.

Noua logică a lucrurilor va induce în rândul furnizorilor care lucrează cu spitalele un soi de darwinism financiar. Câştigarea/ pierderea unei licitaţii – ne referim, în primul rând, la distribuitorii de medicamente  - devine o chestiune de viaţă şi de moarte. Cei mai adaptaţi vor reuşi să câştige. Iar câştigătorii vor lua totul. Vai celor învinşi! Aceştia vor fi nevoiţi să stea pe margine un timp destul de îndelungat, deci vor pierde contactul cu o piaţă extrem de dinamică.

Căştigătorii nu vor avea o viaţă neapărat simplă, dar vor rămâne în cărţi – asta este tot ceea ce contează, până la urmă. Ei îşi vor diminua marjele comerciale pentru a fi competitivi, însă vor compensa din creşterile de volum. Creşterile de volum vor accentua riscul reprezentat de întârzierile la plata facturilor – ne referim iarăşi la distribuitorii de medicamente.

Deocamdată, noua decizie se referă exclusiv la consumul din spitale, deci nu afectează farmaciile. Dar scenariul ca în acest sistem centralizat să intre şi medicamentele pentru programele naţionale este plauzibil. Iar, în cazul în care acestea ar fi distribuite prin farmaciile din reţeaua de spitale, vor fi afectate şi marile lanţuri farmaceutice.

Sistemul achiziţiilor centralizate nu reprezintă o noutate absolută. Este vorba de reluarea unui proces folosit cu câţiva ani în urmă pentru achiziţia de medicamente în cadrul unor programe naţionale de sănătate (pentru HIV/ SIDA, oncologie şi diabet).

Şi apropo de conotaţia potenţial etatitstă pe care ar putea-o avea sintagma ”sistem centralizat”, măsura Ministerului Sănătăţii este inspirată din practicile marilor companii private. Acestea fac economii semnificative din centralizarea achiziţiilor.