„Păsările de noapte“ au un risc mai mare de depresie
0
Tulburările de dispoziţie apar mai des la persoanele care obişnuiesc să aibă nopţi agitate. Aceste tulburări pot începe de la cele benigne şi pot ajunge până la cele mai severe, potrivit unui studiu publicat în „The Lancet Psychiatry“.
„Dacă este lumină dimineaţa, înseamnă că trebuie să te trezeşti“, este categorică neurologul Laura Lyall de la Universitatea din Glasgow. În general, pentru ca o persoană să fie sănătoasă, „trebuie să fie foarte activă în timpul celor zece ore considerate cele mai active. Iar în cele cinci ore cele mai puţin active să aibă un somn stabil, netulburat'', ceea ce este cel mai uşor de realizat la mijlocul nopţii“, a explicat specialistul, citat de agerpres.ro.
Ceasul intern reglează biologia
Asocierea dintre înclinaţia pentru activităţile nocturne şi apariţia tulburărilor mintale nu este nouă. Asocierea a fost relevată şi prin acest studiu ambiţios, despre care autorii afirmă că reprezintă cea mai amplă cercetare de acest gen, o analiză în care au fost implicate peste 91.000 de persoane din Marea Britanie între anii 2006 şi 2010.
Oamenii de ştiinţă au măsurat nivelul de activitate pe tot parcursul zilei. Cu cât activităţile din timpul zilei sunt mai intense şi sunt urmate de nopţi odihnitoare, cu atât este mai bine pentru starea de sănătate, este concluzia specialiştilor.
În cazul în care activitatea din timpul zilei este mai scăzută, aşa cum se întâmplă în cazul persoanelor ale căror nopţi sunt agitate şi care în timpul zilei sunt lipsite de energie, riscul de tulburări de dispoziţie este mai ridicat, după cum au relevat chestionarele participanţilor.
Problemele de sănătate mintală, de la o simplă melancolie până la psihoze, depresie cronică şi tulburare bipolară, sunt mai frecvente în rândul persoanelor al căror nivel de activitate este deconectat de la „ritmul circadian“ normal.
În formularea acestor concluzii, autorii au eliminat efectul altor factori precum vârsta, stilul de viaţă sănătos, obezitatea şi traumele experimentate în copilărie.
Ceasul intern reglementează întreaga activitate biologică în decursul celor 24 de ore ale zilei prin stimularea activităţii hormonale, a presiunii arteriale, a temperaturii corpului, a apetitului şi a nevoii de a dormi.
Premiul Nobel pentru Medicină acordat în 2017 a recompensat trei oameni de ştiinţă americani - Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young - pentru studiile lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, reprezentat de un ciclu de variaţii ale proceselor biochimice, fiziologice şi comportamentale ale unui organism, ce se manifestă cu o alternanţă de aproximativ 24 de ore.
Hibele studiului
Însă, una dintre limitările noului studiu este faptul că acesta s-a concentrat asupra adulţilor cu vârste cuprinse între 37 şi 73 de ani, iar ceasul biologic funcţionează foarte diferit în funcţie de vârstă. Acest eşantion „nu este ideal pentru examinarea factorilor care influenţează sănătatea mintală, fiind cunoscut faptul că 75% din tulburări se declanşează înainte de vârsta de 24 de ani“, a comentat specialistul în sănătate publică Aiden Doherty, citat de The Lancet Psychiatry.
Aiden Doherty, profesor în cadrul Universităţii Oxford, a făcut apel la efectuarea unui studiu „la o scară similară în rândul adolescenţilor şi adulţilor tineri“.
Daniel Smith, profesor de psihiatrie şi unul dintre autorii studiului, a declarat că această cercetare „demonstrează o puternică asociere între perturbarea ritmicităţii ritmului circadian şi tulburările de dispoziţie“. „Următorul pas va fi să identificăm mecanismele prin care cauzele genetice şi de mediu ale perturbării ritmului circadian interacţionează cu riscul de depresie şi tulburare bipolare al unei persoane“.
Acelaşi specialist a precizat importanţa la nivel global a aprofundării acestor concluzii, deoarece „din ce în ce mai multe persoane trăiesc în medii urbane recunoscute pentru creşterea riscului de perturbare a ritmului circadian şi, prin extensie, a efectelor asupra sănătăţii mintale“.
Se încarcă comentariile...
