Ce se întâmplă în creier când trebuie să faci o alegere

Persoanele care suferă de demenţă sunt foarte impulsive în alegerilor lor din cauză că nu-şi pot imagina situaţii pe termen lung FOTO Arhivă

Dacă ţi s-ar oferi o pungă de cartofi prăjiţi astăzi sau o cutie de bomboane de ciocolată săptămâna viitoare, ce ai alege? Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi de ce se întâmplă în creier atunci când trebuie să alegi între o recompensă imediată şi una viitoare, mai ales dacă cea viitoare pare mult mai plăcută.

O structură din creier de forma unui căluţ de mare numită „hipocampus“ este implicată în amintirea evenimentelor trecute şi închipuirea lor în viitor. Un nou studiu explorează ce rol joacă hipocampusul în decizia unei persoane de a primi o recompensă imediată sau viitoare, notează CNN.

Studiul, realizat de francezii de la Institutul pentru Cercetarea Creierului şi a Măduvei Spinării (ICM), a luat în considerare de la persoane sănătoase, la bolnavi de Alzheimer, boală caracterizată prin pierderea memoriei şi asociată cu atrofierea hipocampusului, până la oameni cu demenţă frontotemporală (n.r. - un termen generic pentru un grup de tulburări mai puţin întâlnite, care afectează lobii frontali şi temporali ai creierului, zone asociate cu manifestarea personalităţii, cu limbajul şi comportamentul). S-au analizat alegerile pe termen lung privind banii, dar şi opţiunile episodice, cum ar fi mâncarea, sportul sau evenimentele culturale.

În cadrul primei părţi a experimentului, cercetătorii au dat posibilitatea la 15 dintre participanţi să aleagă între o recompensă sau alta, una fiind oferită pe loc, iar cealaltă mai târziu. Unele alegeri erau descrise cu ajutorul fotografiilor şi a unui text ataşat fiecărei fotografii, iar altele printr-un simplu text. Fotografiile au oferit participanţilor o imagine a recompensei, dar textul simplu i-a forţat să-şi imagineze ce vor primi. Participanţii au avut tendinţa de a alege recompensele mai târzii atunci când şi le-au închipuit în detaliu.

Cea de-a doua parte a experimentului a implicat 20 de persoane puse faţă în faţă cu aceleaşi decizii. Aici, cercetătorii au învăţat că participanţii au fost mai impulsivi, fie că aveau de ales dintre recompense imediate sau viitoare. Deciziile lor nu erau calculate, ci se bazau pe impresii de moment. Tot în cadrul acestei părţi a experimentului s-au folosit imagini cu rezonanţă magnetică nucleară (RMN-uri) pentru a urmări schimbările din hipocampus. Atunci când recompensele imediate erau reprezentate cu ajutorul fotografiilor, cercetătorii au descoperit că activitatea hipocampusului se concentra în zonele recompenselor viitoare. Însă când ambele opţiuni erau reprezentate ca fotografii sau ca text, hipocampusul nu avea o activitate crescută. Adică, hipocampusul ne ajută să estimăm valoarea unei recompense atunci când ne-o închipuim, comparativ cu recompensa imediată care se vede deja.

Cercetătorii au mai studiat şi relaţia dintre aceste recompense cu pacienţi care suferă de demenţă. Spre deosebire de participanţii sănătoşi, cei cu boala Alzheimer nu luau în considerare opţiunile prezentate sub formă de text, care ar fi solicitat o stimularea mintală. Autorii studiului spun că acest lucru sugerează că leziunile hipocampusului cauzate de boala Alzheimer pot avea un impact asupra alegerilor pe termen lung.

Se pare că mai contează şi tipul demenţei de care sufereau pacienţii. Cei care sufereau de demenţă frontotemporală au fost foarte impulsivi, chiar şi în deciziile pentru recompensele viitoare, iar cei care sufereau de boala Alzheimer au preferat recompensa imediată.

Cei cu boala Alzheimer sau chiar cu leziuni generale ale hipocampusului vor avea probleme cu sarcinile pe termen lung deoarece au dificultăţi în imaginarea experienţelor viitoare în mintea lor. 

Pe viitor, susţin cercetătorii, pot fi realizate medicamente pentru a creşte autocontrolul. Înţelegerea acestor procese care au loc în creierul oamenilor care nu pot refuza tentaţiile atât de mult pe cât ar vrea, poate conduce la crearea unor asemenea medicamente.

Citeşte şi:

Amnezia din viaţa reală versus cea prezentată în filme: o lovitură la cap te ajută să-ţi redobândeşti memoria?

Amnezia - pierderea totală sau parţială a memoriei - este o boală destul de rară, nefiind întâlnită la tot pasul după cum ne-a fost prezentat în filme, în telenovele sau în desene animate.

Oare oamenii de ştiinţă ne pot citi gândurile? Dispozitive pentru descifrarea misterelor gândirii, posibile în viitorul apropiat

Oare putem să citim gândurile? Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că ne aflăm tot mai aproape de momentul acesta. Deocamdată, cercetătorii au reuşit să-şi dea seama din activitatea cerebrală dacă ne gândim sau nu la numere.

VIDEO Ce se întâmplă în creierul adolescenţilor fumători de marijuana. Riscă să devină adulţi schizofrenici

Consumată cu regularitate de tineri, marijuana produce modificări permanente în creier. De altfel, acest drog, considerat uşor de mulţi, creşte considerabil riscul unor afecţiuni psihice severe în viaţa adultă, arată un studiu recent.

VIDEO Experimente psihologice care ne uimesc: singurul lucru care ne aduce fericirea este dragostea şi orice om este capabil să facă rău

De multă vreme, psihologii încearcă să înţeleagă omul şi comportamentul lui. De ce reacţionăm aşa cum o facem este un mister care trebuie dezvăluit, mai devreme sau mai târziu. Unele dintre cele mai fascinante experimente psihologice au dezvăluit adevăruri universal valabile şi, deseori, surprinzătoare, despre natura umană.