Riscurile unui factor aparent invizibil, dar agresiv pentru organism: poluarea. Sursele poluante din locuinţe

Riscurile unui factor aparent invizibil, dar agresiv pentru organism: poluarea. Sursele poluante din locuinţe

Poluarea a crescut numărul alergiilor

Locuim în oraşe din ce în ce mai aglomerate, în proximitatea zonelor industriale sau în care se construieşte mult, iar spaţiile verzi sunt puţine. Nu scăpăm de poluare nici măcar în locuinţe. Medicii pneumologi şi alergologi remarcă o creştere a numărului de pacienţi cu bronşite acute şi cronice, crize de astm, alergii la polen, infecţii respiratorii şi chiar cu cancer pulmonar, toate consecinţe ale aerului tot mai poluat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Respirăm zilnic 20.000 de litri de aer. Ne-am dori să fie cât mai curat şi îl căutăm în parcuri, grădini, la munte sau măcar în locuinţe. Cele mai recente statistici arată că Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate oraşe europene, iar în Iaşi şi în Braşov, nivelul particulelor periculoase PM10 din aer depăşeşte nivelul maxim prevăzut de legislaţie.

Nici în interior nu suntem feriţi de poluare, aerul din locuinţe fiind, de multe ori, chiar mai dăunător decât cel de afară. Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) au lansat o campanie de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor. Campania se desfăşoară în perioada 16 aprilie-6 mai şi marchează Săptămâna Mondială a Alergiei – 22-28 aprilie, dar şi Ziua Mondială a Astmului – 1 mai.

În timpul furtunilor, nivelul poluării creşte

„Poluarea este un factor aparent invizibil, dar care sapă profund, ritmic, şi pe care organismul uman îl simte“, explică prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Bucureşti. Oraşele României sunt indexate ca fiind extrem de poluate. Capitala, în primul rând. Şi este chiar o compartimentare a acestei poluări pe sectoare. Ea este prezentă mai ales în proximitatea zonelor industriale şi a marilor intersecţii, acolo unde timpul de aşteptare pentru maşini este foarte mare. „Mai este şi cealaltă poluare, pe care o suportăm cu stoicism, uneori şi cu inconştienţă, din punct de vedere al consecinţelor – de la domiciliu. Să nu uităm că 80% din timp ni-l petrecem în incinte“, completează prof. dr. Mihălţan.

Poluanţii sunt de tip gazos sau pulberi. „Pulberile sunt emise, în general, în parcurile industriale şi în construcţii. Dar, pe de altă parte, şi în gazele care se emană există particule suspendate care sunt extrem de nocive“, mai spune universitarul.

Un exemplu binecunoscut care influenţează poluarea este alternanţa de temperatură, curentul de aer care se formează în timpul furtunilor, adaugă acesta. „Ştim că aceste alternanţe de temperatură aduc astfel de furtuni şi dacă este un plafon coborât al norilor şi, bineînţeles, umezeală pot fi tot atâtea elemente care influenţează poluarea.“

Şi polenul poluează

„Ne-am dori ca populaţia să conştientizeze mai mult importanţa calităţii aerului. Am observat că oamenii sunt mult mai puţin preocupaţi de calitatea aerului pe care îl respiră decât de calitatea mâncării. Calitatea aerului este esenţială pentru sănătate“, spune, la rândul său, dr. Poliana Leru, vicepreşedinte al Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, medic primar alergolog la Spitalul Colentina din Bucureşti.

„În general, când vorbim de calitatea aerului ne referim la poluare, un termen destul de general. Conceptul de poluare, în general, se referă la substanţe chimice. Derivaţi din trafic, din industrie, din fumat, din toţi factorii iritativi care, evident, când depăşesc anumite cantităţi, devin periculoşi şi produc boli respiratorii, boli pulmonare şi nu numai. Din perspectiva alergologului, în poluare noi vedem a doua componentă, respectiv factorii non-chimici. Cei biologici. Acest lucru este mult mai puţin cunoscut şi discutat“, remarcă alergologul.

În exterior, există o mulţime de factori agresivi pentru sănătate, care sunt capabili să determine alergii şi acestea sunt particule biologice, adaugă dr. Leru. „Respectiv sunt mucegaiuri, spori şi polen. Polenul plantelor alergizante care există în aer cel puţin jumătate de an şi probabil că, pe măsură ce clima se încălzeşte şi se modifică temperatura şi sezonalitatea, atunci această perioadă a prezenţei polenului în aer va fi din ce în ce mai mare.“

FOTO 123 RF 

Din păcate, despre aceste lucruri ştim mai puţin, vorbim mai puţin şi, mai rău decât atât, nici măcar nu există în România practica de a măsura sursele de factori agresivi care determină bolile alergice, respiratorii şi care, împreună cu poluarea, constituie un cumul de factori agresivi pentru plămâni, adaugă medicul alergolog.

„Dacă pentru factorii chimici poluanţi există o reţea de măsurători în ţară – 143 de staţii care măsoară substanţele şi care pun la dispoziţia populaţiei din anumite zone aceste cifre, din câte ştiu eu – pentru măsurarea factorilor biologici nu există o astfel de reţea“, punctează dr. Poliana Leru. În ţările occidentale, însă, există o reţea de aerobiologie, adică mai multe staţii cu colectoare de polen, care au capacitatea de a măsura şi particulele biologice din aer. „Acestea sunt extrem de importante pentru localitatea respectivă. Se măsoară concentraţia de polen şi de mucegaiuri din exterior, dar se pot măsura şi în interior. Din păcate, în România, nu avem o astfel de reţea de staţii. Există o experienţă importantă în Timişoara desfăşurată între 2000 şi 2011. De acolo a şi pornit interesul pentru ambrozia, pentru polenuri a căror agresivitate şi extindere s-a accentuat mult în ultimii ani. Acest lucru trebuie dezvoltat şi susţinut de instituţii de stat“, subliniază dr. Leru. 

„Particulele eliberate de plante pot produce multă suferinţă“

Din această perspectivă a evaluării riscului pe care îl implică particulele biologice din aer pentru sănătate, avem nevoie, mai întâi să-l măsurăm. „Aceste particule de polen care sunt eliberate de plante în aer pot să producă foarte multă suferinţă. De la alergii de căi repiratorii superioare – rinită, rinoconjunctivită, complicată ulterior şi cu sinuzită, inflamaţii cronice, induceri sau agravări ale astmului alergic, dar chiar şi alte boli respiratorii provocate de poluare sau de fumat sau infecţii, dacă devin şi alergici – deci se senzibilizează pentru că trăiesc într-o zonă invadată de plante alergizante – atunci se adaugă încă un factor de risc.“

Particulele mari de polen se depun la nivelul căilor respiratorii superioare, determinând alergiile respiratorii, iar cele mici ajung la nivelul bronhiilor, la nivel pulmonar, crescând riscul de astm. „Există multe forme de astm alergic sau non-alergic, dar la copii, majoritatea formelor de astm au cauză alergică. Şi la adult au o componentă alergică importantă“, mai spune dr. Leru.

Expunerea la factori alergici ne poate sensibiliza

Alergiile au un determinism genetic. Cu alte cuvinte, există o predispoziţie pe care alergologii o numesc atopie, este vorba despre capacitatea unei persoane de a face mai repede, mai devreme şi mai multe forme de alergii. „Interesant este că, în ultimii ani, au apărut alergii la persoane care nu aveau teren atopic. Ambrozia este un exemplu de alergie în care componenta de mediu domină. Pentru că expunerea la un alergen agresiv, la o plantă răspândită, pe lângă care treci zilnic în drum către serviciu sau către casă, şi care timp de câteva luni cât este înflorită polenul este prezent în cantitate mare în atmosferă, după unu, doi, trei ani te sensibilizezi şi începi să ai alergie la ambrozia. Chiar dacă până la 30 de ani nu ai fost alergic şi chiar fără o predispoziţie“, explică dr. Poliana Leru.

Aceasta este particularitatea bolilor alergice: echilibrul sau dezechilibrul între factorii genetici –terenul, natura fiecăruia – şi expunerea la factorii precipitanţi, la factorii sensibilizanţi ai bolilor alergice. Potrivit specialistei, la cabinet au început să apară din ce în ce mai mulţi pacienţi care nu au avut un trecut alergic. „Nu sunt atopici. Şi devin alergici la ambrozia – pot face alergii de căi superioare sau direct astm. Sau pot să agraveze astmul. Şi atunci ne punem problema să acţionăm mai energic asupra mediului. Într-un mediu invadat, pe de o parte de factori poluanţi, iritativi, chimici, pe de altă parte, de plante alergizante şi agresive care cresc necontrolat, sănătatea plămânilor are de suferit.“

Se poate pune în mod cert pe seama factorilor de mediu o creştere a numărului de alergii? „Desigur“, este categorică medicul alergolog. „Deci alergiile sunt agravate de poluare şi poluarea, şi bolile determinate de poluare – cum este BPOC – pot fi agravate de alergii. Pentru că şi un pacient cu BPOC poate să facă alergii, rinită sezonieră şi şase luni să sufere şi atunci toată boala lui suferă. Deci există o interrelaţie între aceşti factori agresivi şi este o explicaţie a creşterii bolilor respiratorii cronice“, explică dr. Leru.

Desigur că avem nevoie toţi să petrecem mult timp în natură. „Dar aici trebuie să ţinem cont de părerea alergologilor şi a botaniştilor care pot să o spună foarte bine de speciile care sunt alergizante. În Franţa, autorităţile locale, atunci când vor să planteze, să amenajeze spaţii verzi în oraş întreabă alergologii dacă sunt specii interzise, bune sau rele. Deci noi ştim că sunt arbori care sunt alergizanţi, de exemplu mesteacănul, platanii, coniferele, chiparoşii pot produce alergii. Imaginaţi-vă un cartier în care se plantează arbori alergizanţi. Generaţii întregi care vor începe să respire aerul contaminat cu polenul acestor plante în câţiva ani vor deveni alergici.“ În al doilea rând, trebuie cultivate mai multe plante, varietatea vegetaţiei e importantă pentru echilibrul atmosferic, adaugă dr. Leru.

Fumatul şi factorii alergizanţi din locuinţe

Unul dintre factorii poluanţi care agravează şi alergiile este fumatul. „Pentru că fumatul este incredibil de nociv pentru sănătate. Îi întreb dacă fumează pe pacienţii mei care fac rinită, sinuzită şi au simptome de alergii de căi superioare şi-mi răspund că da. «Dar nu v-aţi gândit că aveţi un risc mult mai mare să faceţi un astm alergic şi veţi face şi BPOC? Şi atunci veţi avea deodată două tipuri de boli care asociate cresc riscul de sănătate şi vă reduc funcţia pulmonară încât la 50 de ani veţi avea plămâni de 70!»“, atrage atenţia medicul primar alergolog.

Aerul din interior, de la locuinţă sau de la locul de muncă poate fi şi el plin de substanţe poluante şi de alergeni. „Şi mai este un fenomen al timpurilor moderne: petrecem mult mai mult timp în interior decât acum 20-30 de ani. Acest obicei creşte riscul de a sta mai mult în proximitatea factorilor alergizanţi din interior“. Care sunt aceşti factori care produc alergii? „Praful de casă este un amestec  de alergeni. El este plin de acarieni. Acarienii din praful de casă dacă există şi umezeală şi alţi factori favorizanţi, atunci poţi dezvolta alergii. Poţi să fii sensibilizat progresiv, de la un an la altul“, explică dr. Leru.

FOTO 123 RF 

De asemenea, există o specie cunoscută, gândacii de bucătărie, care, în condiţii de umezeală şi curăţenie deficitară, pot contribui la creşterea riscului de alergii respiratorii, inclusiv de astm, avertizează medicul.  În plus, după cum se ştie, animalele de companie – pisicile, câinii, dar şi rozătoarele sunt surse de alergii. „Aceste lucruri trebuie investigate şi dovedite. Nu recomandăm unei familii să îndepărteze un animal de companie, decât dacă dovedim că acel animal a crescut riscul de apariţie sau agravare a simptomelor respiratorii de tip alergic în casă.“

Copiii şi bătrânii, victimele poluării

Din punct de vedere al factorului cauzal, după tabagism, BPOC – bronhopneumopatia obstructivă  cronică – este cel mai bine relaţionată şi indusă de factorul poluant. „De aceea, Societatea Română de Pneumologie a focusat această poluare ca al doilea factor ca importanţă după tabagism. Există apoi agravări ale unor boli respiratorii care sunt importante şi sunt realizate tot de factori poluanţi. Şi aici figurează astmul bronşic, apoi un calup de boli care ţine de bronşectazii. Cardiologii au sesizat, în ultimul timp, o miză importantă pentru prognosticul bolilor de inimă. Să nu uităm cancerul pulmonar este şi el adesea tributar poluării, pentru că este un factor suplimentar care împiedică de multe ori o eficacitate a terapiei şi poate să scurteze durata de supravieţuire“, conchide prof. dr. Florin Mihălţan.


FOTO 123 RF 

Cele două extreme foarte importante care suferă cel mai mult din cauza poluării sunt vârstnicii şi copiii. „Şi la copii lucrurile capătă aspecte dramatice dacă ne gândim la bronhospasm de poluare, la laringospasm, la modificări ale căilor aeriene superioare“, atrage atenţia prof. Mihălţan.

Cât priveşte numărul bolnavilor, la BPOC există anchetă naţională şi se ştie că unu din 10 români are fie bronşită cronică, fie emfizem. „La astm există estimări pe studii mai mici: între 4 şi 6 % din populaţie. Depinde de grupa de vârstă. Astmul este bine exprimat la vârste mici. Ceea ce este cert este că astmul este o boală tributară poluării. Industrializarea, viaţa modernă în care noi suntem autopoluanţi a crescut numărul de astmatici. E una din explicaţii, pe lângă faptul că suntem din ce în ce mai pregătiţi să-i luăm în evidenţă“, conchide universitarul.

STUDIU Care este oraşul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România. Pe ce loc se plasează Bucureştiul

citeste totul despre: