Reumatolog: „Schimbările meteorologice intensifică durerile din artroză“. Unele diferenţe dintre artroză şi artrita reumatoidă

Reumatolog: „Schimbările
meteorologice intensifică durerile din artroză“. Unele diferenţe dintre artroză
şi artrita reumatoidă

Bolile reumatice pot apărea la orice vârstă

Ambele sunt afecţiuni reumatice, dar artroza este o boală degenerativă în care se distruge cartilagiul articulaţiei, în timp ce artrita este o afecţiune autoimună care provoacă inflamaţii cronice. Niciuna dintre ele nu poate fi vindecată, ci pot fi doar ţinute sub control.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bolile reumatice pot apărea la orice vârstă. În România, afecţiunile reumatice afectează 3% din populaţie. Artroza şi artrita sunt două din cele 200 de afecţiuni care compun grupul bolilor reumatice şi, de foarte multe ori, cele două afecţiuni sunt confundate. Cum se pot deosebi totuşi?

În artrită sistemul imunitar o ia razna

Artrita reumatoidă este o boală autoimună care are cauze încă necunoscute şi care duce la inflamaţia articulaţiei. Se bănuieşte că sistemul imunitar este deranjat de un cumul de factori cum ar fi predispoziţia, factori de mediu sau infecţiile. Sistemul imunitar îşi intensifică activitatea eliberând anumite substanţe – numite factori inflamatori – care provoacă inflamaţii ale articulaţiilor, tendoanelor, muşchilor şi organelor interne, ajungând, uneori, la nivelul vaselor de sânge sau al nervilor.

„Un factor de risc major de mediu pentru artrita reumatoidă este fumatul“, avertizează conf. dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatolog, preşedintele Ligii române contra reumatismului.

„Chiar dacă este greu de înţeles în ce fel, trebuie să ştiţi că acesta este realitatea. Fumatul - pe lângă o mulţime de alte rele - produce modificarea unor proteine din organism, modificare care poartă numele de citrulinare. La persoanele care sunt predispuse genetic pentru boală acest proces de citrulinare indus de fumat produce o modificare a sistemului imun care poate să determine boala“, a mai spus medicul.

Inflamaţia produsă în artrita reumatoidă este dureroasă, umflată şi caldă. Dimineaţa, după ce pacientul a stat mult timp în aceeaşi poziţie, articulaţia poate fi înţepenită. Netratată, inflamaţia poate duce la distrucţia articulaţiei care nu se mai reface. Din această cauză sunt importante diagnosticarea timpurie şi tratarea corectă a bolii.

Artroza distruge cartilagiul

Comparativ, artroza este o afecţiune reumatică cronică, în care, progresiv, din cauze neclare, cartilagiul se deteriorează devenind mai moale şi mai subţire. Acest proces de distrugere a cartilagiului poate avea loc la nivelul oricărei articulaţii, dar este întâlnit mai ales la nivelul gâtului, spatelui, genunchilor şi şoldurilor. Degetele de la mâini, precum şi cele de la picioare pot fi şi acestea afectate.

Factorul ereditar are un rol important în apariţia bolii, în familii unde boala există, riscul de instalare şi dezvoltare şi la ceilalţi membri fiind mai mare.

Un alt factor este suprasolicitarea articulaţiilor care poate ajuta boala să se instaleze mai repede şi să evolueze mai rapid. Această suprasolicitare poate apărea ca urmare a supraponderalităţii, a îndeplinirii unei munci foarte grele, a sportului îndelungat şi greu, precum şi a unei leziuni sportive.

Cum funcţionează o articulaţie sănătoasă

O articulaţie este compusă din două oase. Capetele acestora sunt acoperite de un cartilagiu care are rolul de a prelua şocurile şi a asigura mişcarea flexibilă a oaselor unul faţă de celălalt. Capetele oaselor sunt unite prin ligament şi printr-o capsulă articulară. Partea interioară a capsulei este acoperită de o mucoasă numită sinovială cu rol în lubrefierea articulaţiei. Ligamentele împreună cu muşchii asigură rezistenţa articulaţiei.

În cazul artrozei, cartilagiul se distruge, devine rugos la suprafaţă şi pot apărea fisuri. Cartilagiul deteriorat nu se poate reface, ba chiar poate dispărea de tot, în timp. Distrugerea cartilagiului face ca articulaţia să nu poată atenua la fel de bine şocurile din timpul mişcării, capetele oaselor se vor mişca mai puţin. Din această pricină, solicitarea oaselor de sub cartilagiu se modifică întrucât pe ele se pune din ce în ce mai multă presiune. Osul se va mări astfel încât pe marginile lui se pot forma ciocuri. Toate aceste modificări în structura articulaţiei duc atât la deformarea ei permanentă, cât şi la apariţia inflamaţiei.

Aceasta deoarece suprafaţa cartilagiului devine neregulată şi articulaţia se poate roti mai puţin. Apare tensiune în articulaţie şi de aici inflamaţia. Este, de asemenea, posibil ca bucăţi din cartilagiu să ajungă în cavitatea articulaţiei. Sinoviala este cea care trebuie să repare situaţia. Ea se poate inflama şi produce lichid. Articulaţia se poate umfla, iar aceste umflături aparţin artrozei şi nu artritei.

Durerea din artroză este graduală

Evoluţia bolii diferă de la o persoană la alta. În cazul artrozei la gât sau la spate, zona din jurul încheieturii afectate este dureroasă. Durerea este urmarea faptului că sinoviala, ligamentele şi capsula sinovială sunt forţate să se întindă, ca urmare a modificărilor produse în articulaţie. Ciocurile de pe marginea articulaţiei pot apăsa pe nervi.

Prin ce diferă durerea din artroză de cea din artrită? „Medicul de familie trebuie să ştie şi să facă diferenţa între tipul de durere. Una este durerea mecanică, degenerativă din artroză şi alt tip este durerea inflamatoare. De regulă, durerea inflamatoare survine noaptea. Un pacient care se vaită de durere noaptea, dimineaţa se trezeşte extrem de înţepenit şi nu-i trece durerea decât mişcându-se. Aceasta este o durere de tip inflamator“, a explicat prof. dr. Ruxandra Ionescu, medic primar reumatolog, şeful clinicii de Reumatologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Bucureşti.

Durerea din artroză este graduală, şi apare mai ales atunci când pacientul face mişcare sau când articulaţia este suprasolicitată. Durerea poate fi mai accentuată pe parcursul zilei. Din pricina durerii, pacienţii ajung să folosească mai puţin anumite articulaţii, motiv pentru care muşchii se atrofiază. În consecinţă, apare şi mai multă presiune pe articulaţie, cartilagiul deja afectat deteriorându-se şi mai mult.

În general, suferinţele degenerative de tipul artrozei duc la probleme toamna. „Schimbările meteorologice determinate de presiune pot să influenţeze durerile degenerative în artroză. Pacienţii cu artroză - artroza fiind o boală degenerativă, nu inflamatoare - resimt aceste perturbări chiar cu câteva zile înainte şi atunci durerea este mai intensă. Este vorba de aşa-numita meteosensibilitate pe care o au articulaţiile pacientului cu artoză“, a  conchis prof. dr. Ruxandra Ionescu.

citeste totul despre: