Reţeta unei imunităţi puternice. Ce analize indică probleme în sistemul care ne apără de virusuri

Reţeta unei imunităţi puternice. Ce analize indică probleme în sistemul care ne apără de virusuri

Sezonul răcelilor e la debut

La copiii preşcolari, 7-8 episoade de răceală pe an sunt considerate normale, în timp ce adulţii pot răci de 4 ori pe an, fără să-şi facă probleme că au o imunitate scăzută. Medici specialişti au explicat pentru Weekend Adevărul ce se întâmplă în organismul uman când pătrunde un agent patogen şi ce putem face pentru a avea o imunitate cât mai bună.

Ştiri pe aceeaşi temă

Puţini dintre noi trec peste anotimpul rece fără mai multe episoade de febră, dureri de cap şi nas înfundat, urmarea întâlnirii cu diverse virusuri care se transmit mai uşor atunci când afară e frig. Dacă suntem adulţi, putem răci, în medie, de 4 ori pe an, cifră considerată normală de medicii specialişti. Ce depăşeşte însă ne poate duce cu gândul la o imunitate deficitară.

Sistemul imunitar memorează antigenul

Un organism sănătos este acela care are o imunitate puternică. „Avem o imunitate puternică atunci când suntem sănătoşi şi când organismul nostru are puterea de a lupta împotriva bolilor şi a infecţiilor care-l ameninţă. Un exemplu este cel al germenilor din aer, pe care îi inhalăm zilnic fără să fim afectaţi, datorită protecţiei oferite de sistemul imunitar“, explică dr. Monica Doruc, medic specialist în medicina de familie în cadrul Clinicii Sanador Băneasa.

Imunitatea este un sistem foarte complex de celule şi molecule – anticorpi – cu rol de protecţie împotriva agresorilor, afirmă dr. Adina Neagu, medic primar de alergologie şi imunologie clinică, în Reţeaua de sănătate Regina Maria.

„Când sistemul imunitar funcţionează în parametri normali previne infecţiile şi asigură sănătatea organismului, iar atunci când nu funcţionează corespunzător, riscul de îmbolnăvire creşte“, explică dr. Monica Doruc.

Atunci când răcim, facem gripă sau alte boli mai grave, este un semn că imunitatea noastră a fost mai slăbită„Iar agentul patogen a reuşit să pătrundă în organism. Însă faptul că ne vindecăm, arată că sistemul imunitar a luptat cu toate forţele pentru a elimina virusul din corp“, adaugă medicul specialist în medicina de familie.

În momentul în care organismul este atacat de agenţi patogeni – antigeni – sistemul imunitar iniţiază răspunsul imun. „Acesta este realizat de două tipuri de celule numite limfocite – T şi B. Limfocitele T se împart în celule T helper, care secretă molecule numite interleukine şi care ajută la activarea celorlalte limfocite şi celule T supresoare, cu rol în controlul răspunsului imun“, explică dr. Monica Doruc.

Sub acţiunea lor, celulele B produc substanţe numite anticorpi care elimină agentul patogen. „În plus, anticorpii reţin caracteristicile antigenului respectiv, pentru ca, data viitoare când va intra în contact cu acesta, să-l recunoască şi să-l elimine mult mai repede“, adaugă dr. Doruc.

Amigdalele distrug virusurile şi bacteriile

Sistemul limfatic este o parte importantă a sistemului imunitar contribuind la apărarea şi la purificarea organismului. El este alcătuit din limfă, organe şi structuri care conţin ţesut limfatic cum sunt timusul, ganglionii limfatici, splina şi amigdalele. „Timusul este o glandă de mici dimensiuni, situată în spatele sternului şi deasupra traheei. Rolul ei este acela de a produce limfocite T, responsabile cu imunitatea celulară“, explică alergologul Reţelei de sănătate Regina Maria. Timusul este mai activ în adolescenţă şi îşi pierde proprietăţile pe măsură ce înaintăm în vârstă.

„Amigdalele sunt în prima linie de protecţie a sistemului digestiv şi a aparatului respirator, distrugând virusurile şi bacteriile de la acest nivel, motiv pentru care extirparea lor face loc agresorilor din mediu care pot pătrunde mai uşor în organism. Splina are rolul de a sintetiza anticorpii, de a distruge şi de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi, precum şi celulele sanguine moarte. Ganglionii limfatici  sunt localizaţi de-a lungul întregului corp şi conţin celule B care secretă anticorpi, celule T şi celule macrofage“, mai spune dr. Adina Neagu.

Răcelile întăresc sistemul imunitar

Cu o parte din imunitate ne naştem, în timp ce pe o alta o dobândim ca urmare a contactului cu diferite microorganisme sau postvaccinare. „Fiecare om se naşte cu o funcţie imunitară, ceea ce numim imunitate înnăscută, care, însă, nu funcţionează la capacitate maximă. Pe parcursul vieţii, pe măsură ce organismul intră în contact şi luptă cu diverşi agenţi patogeni, sistemul imunitar al omului de dezvoltă şi dobândim un alt tip de imunitate – cea adaptativă. Imunitatea dobândită poate fi de asemenea stimulată şi modelată prin contactul cu anumiţi antigeni sau prin vaccinare“, adaugă dr. Monica Doruc.

La naştere, bebeluşii au un sistem imunitar imatur care continuă să se dezvolte până la vârsta de 11-12 ani. În primele luni de viaţă, nou-născuţii sunt protejaţi de anticorpii maternali care le conferă o imunitate pasivă temporară, mai spune medicul alergolog. „Între 3 şi 6 luni există o perioadă critică a sugarului când nivelurile totale de anticorpi sunt cele mai scăzute, întrucât anticorpii maternali ating nivelul minim, iar producţia proprie este încă redusă“, detaliază alergologul de la Regina Maria.

Aşadar, în mod normal, copiii încep să răcească după vârsta de 6 luni, iar un număr de 7-8 episoade de răceală pe an sunt considerate normale pentru sugari şi preşcolari, consideră dr. Adina Neagu. „Media scade la 5-6 episoade pe an la vârsta şcolară, iar adolescenţii, ca şi adulţii, au în jur de 4 episoade“, mai spune medicul alergolog. „Cauza principală a răcelilor frecvente ale copiilor sunt cauzate de expunerea la noi virusuri, de aceea nu numai că răcelile nu pot fi prevenite, dar ele întăresc sistemul imunitar al copilului“, adaugă specialistul.

Semnele unui sistem imunitar slăbit

Dacă un anumit număr de răceli pe an este considerat normal, anumite simptome arată că sistemul imunitar este în suferinţă. Astfel, oboseala persistentă, infecţiile frecvente, fie că sunt urinare, digestive sau gingii inflamate se încadrează la această categorie. „Răcelile frecvente sub formă de gripă, gutura, dureri în gât recurente, lipsa febrei sunt şi aceste semne că sistemul imunitar este slăbit“, mai spune dr. Adina Neagu.

Lipsa febrei arată că sistemul imunitar nu funcţionează. „Prin creşterea temperaturii, un sistem imunitar puternic creează un mediu favorabil distrugerii agenţilor patogeni. Vindecare lentă a leziunilor, reacţiile alergice frecvente, ganglionii limfatici inflamaţi, consumul exagerat de zahăr completează tabloul semnelor. Aceasta pentru că un consum de 100 de grame de zahăr scade activitatea sistemului imunitar până la 5 ore după“, adaugă medicul alergolog.

Cele mai cunoscute situaţii de scădere reală a imunităţii sunt în cazul unor boli grave precum cancerul, SIDA, diabetul zaharat, în cazul unor tratamente medicale cu citostatice sau cortizonice şi chirurgicale – splenectomie. „O diminuare a imunităţii o întâlnim în cazul copiilor şi al vârstnicilor, la alcoolici, la fumători, la obezi, în cazul stresului emoţional şi fizic, al tulburărilor de somn, alimentaţiei de proastă calitate şi expunerii la un mediu toxic“.  

Scăderea imunităţii ne vulnerabilizează în faţa infecţiilor, duce la deteriorarea celulelor, la inflamaţii şi dezvoltarea tumorilor, precum şi la alte probleme de sănătate. Prin urmare, ce putem face pentru a ne spori protecţia?

Stilul de viaţă determină imunitatea

„O imunitate puternică înseamnă că organismul face faţă cu bine infecţiilor specifice sezonului rece, în principal infecţii respiratorii virale“, spune, la rândul său, dr. Ruxandra Constantina, medic de familie cu competenţe în apifitoterapie.

Imunitatea puternică se realizează în primul rând printr-o alimentaţie naturală compusă din fructe, legume şi verdeţuri proaspete, cereale integrale, peşte, sana, chefir şi condimente aromatice - busuioc, ghimbir, rozmarin, oregano şi cimbru, mai spune specialistul.

Dr. Monica Doruc recomandă ca măcar o dată pe zi să luăm o masă caldă, de la care să nu lipsească supa sau ciorba. Apoi, să consumăm alimente cu un conţinut ridicat de vitamine A, B, C, D si E, de minerale  precum zincul, magneziul, calciul şi seleniul, de fibre, de omega-3 şi probiotice.

„Câteva dintre cele mai recomandate alimente sunt: iaurtul natural, chefirul, usturoiul şi ceapa, bananele, sucurile naturale, anghinarea şi ovăzul, ciupercile, spanacul, roşiile, broccoli, pătrunjelul verde . O legatură de pătrunjel conţine mai multă vitamina C decât o plasă de citrice. Apoi, sfecla, dovleacul, fasolea, orzul, avocado, nucile, strugurii negri, citricele, uleiul de măsline, pieptul de pui şi ouăle“.

Sport, indiferent de sezon

Indiferent de sezon, este indicat să facem cel puţin 30 de minute de mişcare în aer liber, în fiecare zi. „Aceasta îmbunătăţeşte sistemul cardiovascular, creşte imunitatea, ne scapă atât de stres, precum şi de bacteriile şi virusii din interiorul locuinţei“, este de părere dr. Doruc.

Hidratarea e importantă şi se face şi cu ceaiuri vitaminizante şi energizante. „Ideal este să consumăm 10-12 pahare de apă pe zi, plus minimum o cană de ceai. Ceaiurile verde şi negru au o incontestabilă acţiune antibacteriană şi antivirală. Alte ceaiuri recomandate sunt: ceaiul de sunătoare cu acţiune calmantă, ceaiul din fructe de pădure sau cătină pentru efectele antioxidante şi antiinflamatoare, ceaiul de echinaceea  acre fortifică sistemul imunitar, ceaiul de soc care este un antiviral sau ceaiul de cimbru  - cea mai buna plantă antibiotic“.

Cură de imunizare naturală

Cei care-şi doresc o imunitate puternică pot face o cură de imunizare naturală, la recomandarea unui medic apifitoterapeut. „Copiii pot urma cure de una-două luni cu extracte gemoterapice de coacăz negru, măceş, brad,cătină, porumbar, echinaceea sub formă de suc proaspăt stabilizat  - 30 de zile; cu ulei de peşte sau din ficat de cod , timp de 3 luni;  cu sirop natural de cătină, măceşe, afine, zmeură, lămâie, brad sau cu produse apicole: miere, lăptişor de matcă, propolis“, enumeră dr. Ruxandra Constantina.

La adulţi sunt indicate extractele naturale cu efecte imunostimulatoare şi imunomodulatoare: echinaceea, soc, chimen negru, schizandra, astragalus, reishi şi Amla.

Printre antibioticele naturale eficiente se numără propolisul, uleiurile volatile de eucalipt, lămâie, lavandă, tea-tree, cimbru, în cure de 10-15 zile, conchide dr. Ruxandra Constantina.

Mâini spălate minimum 20 de secunde

Bacteriile şi germenii producători de gripă şi răceală se împrăştie foarte uşor prin intermediul mâinilor. „De aceea trebuie să ne spălăm pe mâini cât mai des şi corect , adică  minimum 20 de secunde şi apoi să le uscăm cât mai bine“, atrage atenţia dr. Doruc.

Odihna şi relaxarea sunt esenţiale pentru a ne menţine un sistem imunitar puternic. „Trebuie să dormim 7-8 ore pe noapte, iar înainte să adormim să ne gândim la ceva frumos. Câteva metode ideale de relaxare sunt: plimbările prin natură, descărcarea emoţiilor negative  - spre exemplu prin plâns, râsul, momentele ocazionale de linişte fiindcă supraîncărcarea minţii cu informaţie poate deveni dăunătoare pentru sănătate, practicarea pasiunilor“, conchide medicul specialist în medicina de familie.

Cât priveşte suplimentele alimentare, acestea pot fi luate în cazul unui sistem imunitar deprimar, dar nu trebuie luate la întâmplare. „Pot fi utile anumite suplimente alimentare care conţin acizi graşi esenţiali din seminţe de in, cânepă, peşte, nuci, vitaminele A, B2, B6, C, D, E,  antioxidanţi, preparate din plante sau probiotice. Atenţie însă că dozele mari de vitamina B6 – adică peste 100 de miligrame pe zi – pot determina dezvoltarea unor tumori, iar excesul de zinc – peste 150 de miligrame pe zi – poate inhiba sistemul imunitar“, avertizează dr. Adina Neagu, medic primar alergolog.

Ce analize de sânge indică probleme cu imunitatea 

Două sunt analizele de sânge pe care le putem face şi care ne arată cum stăm cu imunitatea: hemoleucograma si imunograma. „Hemoleucograma permite identificarea numărului şi a procentului celulelor – leucocite, macrofage si fagocite, iar imunograma evaluează anticorpii pe care aceste celule le produc – imunoglobulinele (Ig)“, explică medicul alergolog Adina Neagu.

Există patru clase de imunoglobuline, mai spune aceasta. „Ig A constituie cel mai important element de apărare împotriva bacteriilor şi  a virusurilor; Ig E este responsabilă pentru alergii; Ig M este prima imunoglobulină secretată atunci când organismul este ameninţat de un antigen şi Ig G care se secretă după Ig M şi are funcţia de a neutraliza toxinele bacteriene. Aceasta din urmă este singura care traversează bariera placentară, protejând nou-născutul în primele luni de viaţă“.

 

citeste totul despre: