Micşorarea stomacului, soluţia inedită pentru stoparea diabetului zaharat

Micşorarea stomacului, soluţia inedită pentru stoparea diabetului zaharat

Dr. Bogdan Smeu (stânga), în timpul unei operaţii de micşorare de stomac Foto Spitalul Ponderas

EFICIENŢĂ În mod aproape miraculos, mai multe persoane care sufereau de ani buni de diabet zaharat sau care se aflau în faza de prediabet au scăpat de această boală după operaţia de micşorare a stomacului. Medicii spun că rezultatele apar în peste 90% din cazuri, chiar din primele săptămâni de după intervenţie


Drumul de la speranţa la realitate al lui Marian Teodorescu, zis şi Dom’ Profesor, a început pe 15 decembrie anul trecut, când a însoţit-o pe Teo Trandafir la consultaţia premergătoare operaţiei de micşorare a stomacului. Este asistentul vedetei din ’90 încoace, chiar de la începutul carierei ei în televiziune. 

Povesteşte că de cum a intrat în cabinetul chirurgului, acesta i-a spus: „Tu urmezi!“. „M-a întrebat dacă am diabet şi când a aflat că sunt insulino-dependent, mi-a explicat de ce trebuie să mă operez neapărat. Auzind că sunt şanse uriaşe să scap de diabet, nici măcar n-am comentat“, a povestit bărbatul. Era o veste incredibilă. Suferea de diabet de aproape opt ani, iar de patru ani făcea tratament cu insulină.

Dom Profesor, alături de Nicoleta Luciu, în 2005 Foto Arhiva personală

Nu a stat prea mult pe gânduri, mai ales după ce a văzut cât de bine i-a mers lui Teo, şi după ce a trecut nebunia sărbătorilor, a fost pe masa de operaţie. „Se întâmpla pe 6 februarie, într-o zi de joi, iar sâmbătă eram deja la volan, conduceam şi îmi făceam treaba. Dar ceea ce a contat cel mai mult a fost că în două săptămâni, de la o glicemie de 180-200, cât aveam în mod constant cu tratament, ajunsesem să am 80-85, fără insulină. Pentru mine a fost un miracol. Vă spun sincer“, a subliniat el.

 

Ceea ce a urmat l-a încântat şi mai mult. A slăbit aproape 50 de kilograme, se simte în formă şi stârneşte uimirea pe unde ajunge. „Lumea nu mă mai recunoaşte şi aşa îmi dau seama că schimbarea este foarte mare. Înainte aveam 150 de kilograme, acum, la nouă luni de la operaţie, oscilez în jurul pragului de 100. Plecasem de la 6 XL, iar acum port XXL. Sunt foarte mulţumit de evoluţie, având în vedere că am 47 de ani şi nu am fost slab niciodată. Am fost gras încă de la naştere. Am venit pe lume având cinci kilograme şi ceva“, a mărturisit Dom’ Profesor.

Marian Teodorescu, la 9 luni după operaţia de micşorare a stomacului Foto Arhiva personală

CE LEGĂTURĂ ARE OPERAŢIA CU DIABETUL?

Remisia diabetulului zaharat cu ajutorul chirurgiei bariatrice nu este o noutate absolută. Există studii care au probat eficienţa acestei soluţii medicale. Cel mai amplu de acest fel se numeşte SOS (Swedish Obese Subjects – Subiecţi Obezi Suedezi). Cercetătorii suedezi au urmărit timp de 20 de ani starea de sănătate a 4.047 de persoane obeze, observând o creştere semnificativă a speranţei de viaţă în rândul pacienţilor care şi-au micşorat stomacul, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această intervenţie, tocmai datorită evitării complicaţiilor asociate diabetului.

Pornind de la aceste rezultate, în anul 2012, un mare ghid al diabetologiei mondiale, numit IDF, recunoaşte chirurgia bariatrică drept tratament alternativ pentru pacientul cu diabet zaharat. „În unele ţări, operaţiile de acest fel sunt deja decontate de sistemul de asigurări de sănătate. Suntem pe un drum nou, în care ne dăm seama că diabetul de tip 2 nu aparţine strict pancreasului, cum am crezut înainte, ci este o problemă mult mai complexă şi la mai multe niveluri. Iată că prin simpla îndepărtare a unei porţiuni din stomac, care secretă anumiţi hormoni, asistăm la o reglare surprinzătoare a glicemiei“, a precizat Oana Dumitrache, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice de la Spitalul Ponderas, din Bucureşti.

Se produce o normalizare a secreţiei de insulină prin mecanisme digestive, care implică acizi biliari şi mai multe tipuri de hormoni. „Sunt tot felul de substanţe despre care existau cunoştinţe în medicină, dar nu se ştia rolul lor. Acum s-a văzut că nivelurile lor au început să se modifice după intervenţiile chirurgicale şi se bănuieşte că ele au un rol în această remisie a diabetului mai rapidă decât scăderea ponderală propriu-zisă. Mai precis, efectul se produce mai rapid decât scăderea ponderală, dar scăderea ponderală reuşeşte să menţină controlul glicemiei. Toate aceste substanţe sunt acum cercetate. Sunt pornite studii pe fiecare dintre ele“, a afirmat Bogdan Smeu, medic specialist chirurgie metabolică în cadrul aceluiaşi spital.

Obezitatea duce la diabet, deoarece epuizează fabrica de insulină. Organismul foloseşte insulina ca să ne scadă zahărul din sânge după ce a săturat foamea de insulină a ţesutului gras. Cu cât mai multă grăsime avem, cu atât mai puţină insulină rămâne pentru reglarea zăhărului din sânge.
Dr. Doru Negru
medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, Spitalul Sanador
 

JONGLERIE ÎNTRE FOAME ŞI SAŢIETATE

Medicii admit că ameliorarea diabetului poate fi obţinută şi prin reducerea drastică a aportului de alimente. „Problema este că efectul psihologic e aproape insurmontabil. Zic aproape, deoarece 5% dintre cei care ţin regim reuşesc să se menţină permanent sub această dietă. Stomacul, dacă nu este umplut, va ţipa întotdeauna de foame. Rămâne acolo un clopoţel care sună şi te trimite la frigider, să-ţi iei ceva de mâncare. Majoritatea pacienţilor nu rezistă“, a punctat chirurgul.

În plus, există riscul ca după o dietă ţinută forţat să apară renumitul efect Yo-Yo, omul să recâştige excesul ponderal cu un adaos de alte câteva kilograme.

Operaţia, specifică medicul, nu face altceva decât să le vină în ajutor să facă faţă tentaţiilor. Oamenii mănâncă mai puţin, pentru că se satură cu mai puţin, nu trebuie să lupte tot timpul cu ei înşişi. „Mâncarea este un drog, la propriu. Ea stabileşte nişte secreţii de plăcere, iar când renunţi la ea apare o nelinişte din care nu prea ai cum să ieşi. Dacă la fumat, la alcool sau la droguri poţi renunţa, în cazul mâncării e mai complicat, pentru că trebuie, totuşi, să mănânci ceva. Dacă te întâlneşti cu drogul în fiecare zi, cine te opreşte să nu iei mai mult?“, a explicat dr. Smeu.

Ipoteza este susţinută şi de dr. Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice de la Spitalul Sanador, din Bucureşti. 

„Am ajuns să ne săpăm groapa cu dinţii. Uităm că suntem mamifere, iar starea normală, firească, pentru care a fost creat organismul nostru şi la care s-a adaptat timp de milioane de ani este foamea. Starea anormală, excepţională, rarisimă, e saţietatea. Avem obezitate şi diabet, pentru că am transformat normalul şi firescul, foamea, într-o excepţie cu care nu ne întâlnim, iar excepţia, saţietatea, în ceva cotidian. Din păcate, boala principală a lumii moderne se numeşte intoxicaţie cronică cu mâncare şi de aici decurg celelalte“, a declarat diabetologul. 
 

Operaţiile metabolice pot duce la ameliorarea până la remisia diabetului zaharat de tip 2, chiar din prima săptămână de după intervenţia chirurgicală, practic înainte de a avea loc pierderea semnificativă în greutate, acest lucru fiind observat la 93% dintre pacienţii operaţi.
Dr. Bogdan Smeu
medic specialist chirurgie generală şi metabolică, Spitalul Ponderas

Cu 80% mai puţine riscuri de îmbolnăvire

România se confruntă cu o rată îngrijorătoare a diabetului zaharat. Ultimele date arată că 11% din populaţia ţării suferă de această boală, iar încă 18% sunt în categoria de risc maxim de a o dezvolta. Prediabet avea şi Florin Jecu, un bucureştean de 48 de ani, bucătar de meserie. În urmă cu doi ani şi jumătate cântărea de trei ori greutatea normală a unui adult. „Aveam 245 de kilograme, iar după mai multe intervenţii chirurgicale, ultima, de micşorare a stomacului, am reuşit să
pierd în jur de 100 de kilograme. Aveam început de diabet şi riscam să fac şi insuficienţă cardiacă şi venoasă. Eram la limită“, şi-a prezentat situaţia bărbatul.

Nu se sfieşte să vorbească despre greutatea sa, ba dimpotrivă, vrea să-i facă şi pe alţii ca el să înţeleagă că există cale de întoarcere şi să nu se lase bătuţi. „Este singura şansă a noastră, a celor graşi. Se ajunge aici din n motive. Eu am fost din tinereţe un băiat mai robust. O vreme am crezut că luptă tinereţea, mă simţeam bine. Acum opt ani însă a murit tata şi am avut o depresie. M-am refugiat într-un fotoliu şi grăsimea a pus stăpânirea pe mine, a crescut ca o drojdie. Acum sunt mult mai bine. Pot să mă mişc din nou, am energie, iar analizele sunt foarte bune, inclusiv glicemia“, a povestit el.

Florin Jecu, în această primăvară la maratonul "Donez KM" Foto Arhiva personală

Exemplul său vine să confirme concluziile unui studiu recent apărut în revista medicală „The Lancet“, potrivit căruia chirurgia bariatrică reduce riscul de diabet zaharat cu până la 80%. Mai exact, rezultatele au arătat că numai şase persoane dintr-o mie supuse unei intervenţii bariatrice sunt expuse riscului de a devolta diabet zaharat, comparativ cu treizeci dintr-o mie neoperate. 

Acest articol a fost publicat în Weekend Adevărul.

citeste totul despre: