INTERVIU Durerile de genunchi la schimbarea vremii, semnal de alarmă. Medicul Vlad Predescu spune când este necesară proteza

INTERVIU Durerile de genunchi la schimbarea vremii, semnal de alarmă. Medicul Vlad Predescu spune când este necesară proteza

Protezele de genunchi pot fi necesare şi în cazul tinerilor sportivi, care-şi suprasolicită aceste articulaţii FOTO Shutterstock

Când genunchii dor, se umflă şi se deformează poate însemna că articulaţia se macină, din diferite motive, iar la un moment dat este nevoie de înlocuirea ei cu o proteză. Metodele moderne de protezare reduc recuperarea şi durerile postoperatorii şi permit refacerea mobilităţii articulaţiei foarte apropiată de cea normală, spune medicul Vlad Petrescu, şeful secţiei de Ortopedie şi Traumatologie a Spitalul Euroclinic din Bucureşti.


„Adevărul“: Care sunt manifestările articulare care ar trebui să ne trimită rapid la medic?

Dr. Vlad Predescu: Primele motive pentru care trebuie să ne adresăm medicului ar fi durerea şi modificarea formei articulaţiei. Iniţial, durerea este mecanică, adică exacerbată de mişcare şi calmată de repaus, iar ulterior devine permanentă. De multe ori, primele semne pot fi legate de schimbările vremii. Alteori, pacientul poate observa modificarea formei articulaţiei prin faptul că aceasta se «umflă», respectiv putem spune că se produce lichid articular în exces.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni articulare localizate la nivelul genunchilor?

Pe primul loc cred că sunt leziunile meniscului şi ale ligamentelor. Acestea apar, de regulă, în urma unor traumatisme articulare. Dacă accidentele sunt mai serioase, apar fracturi. În anumite cazuri, pot apărea leziuni ale cartilajului articular care, netratate, duc la apariţia artrozei. De asemenea, gonartroza este extrem de des întâlnită.  

De la ce vârstă ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la afecţiunile articulare ale genunchilor?

Genunchiul este o articulaţie extrem de complexă şi de sensibilă. Dacă ne dorim să funcţioneze bine şi să ne ajute toată viaţa, trebuie să avem grijă de genunchi. Nu este o vârstă anume la care ar trebui să înceapă îngrijorările, dar, de regulă, după 45 de ani pot apărea probleme. La cei care au practicat sport intens şi au avut multiple traumatisme, problemele pot apărea şi mai devreme.

Cine are nevoie de proteză de genunchi?

Indicaţia de bază pentru protezarea genunchiului este gonartroza. Aceasta se caracterizează prin dispariţia lentă şi progresivă a cartilajului articular, ceea ce duce la distrugerea articulaţiei. Pacientul prezintă iniţial dureri la nivelul genunchiului  exacerbate de mişcare şi calmate de repaus. Ulterior, genunchiul se umflă şi îşi pierde mobilitatea. În stadiul final, întreg genunchiul se deformează şi piciorul se strâmbă. Pe măsură ce boala avansează, pacientul are dureri din ce în ce mai mari, mersul devine extrem de dificil, iniţial schiopătează, ulterior are nevoie de un baston şi, în cazuri extrem de avansate – de un scaun cu rotile. Motivele pentru care apare gonartroza sunt multiple: vârsta, traumatismele articulare, rupturile de menisc sau de ligamente, obezitatea, dar şi bolile reumatice.

 

500 de operaţii ortopedice pe an

Medicul ortoped Vlad Predescu realizează, în medie, 500 de intervenţii  chirurgicale ortopedice pe  an. „Interevenţiile efectuate cel mai des sunt cele din domeniul medicinei sportive şi al protezării şoldului şi genunchiului. Astfel, desfăşurăm cu succes operaţii pentru tratamentul coxartrozei, intervenţii de protezare a şoldului, precum şi operaţii mult mai complexe de schimbare a protezelor iniţiale care s-au uzat“, precizează medicul.

Este membru în Comitetul de Integrare la nivelul Europei de Est al European Society of Sports Traumatology Knee Surgery and Arthroscopy.

A fost invitat ca lector şi instructor la cursuri şi demonstraţii live pentru specialiştii ortopezi  din Budapesta, Kiev, Timişoara şi Iaşi.

 

Ce riscuri implică implantul clasic al protezei de genunchi?  

Orice intervenţie chirurgicală are complicaţii. Intervenţia de protezare este o intervenţie de succes în proporţie de 90-95%. Alături de riscurile generale, aş aminti de riscul septic (n. r. – de infecţie), care poate compromite integral operaţia. Pe termen lung, există riscul uzurii implantului, care poate necesita înlocuirea acestuia. Pentru a diminua acest proces, este nevoie ca poziţionarea protezei să fie cât mai aproape de perfecţiune. Acest lucru nu se poate face cu ochiul liber decât în proporţie de 75-80%, restul cazurilor fiind «anomalii» anatomice, care pot duce la poziţionarea suboptimală a protezei.

Dureri reduse după operaţie

În ce constă protezarea modernă a genunchiului?

Noi folosim implantarea personalizată a protezei de genunchi. Aceasta este o tehnică nouă, care ne permite să analizăm preoperator anatomia genunchiului pacientului şi să pregătim extrem de amănunţit timpii operatori. Folosind kiturile de tăiere confecţionate pentru fiecare pacient în parte putem să personalizăm actul operator, să reducem durata intervenţiei şi să fim mult mai precişi intraoperator. Procedura începe cu două-trei săptămâni inainte de operaţia planificată. Mai întâi se efectuează un RMN la nivelul genunchiului artrozic şi o radiografie a întregului membru inferior. Apoi, folosindu-se un soft special, se va crea o imagine tridimensională a genunchiului şi se va corecta virtual orice deformare, astfel încât genunchiul să capete din nou forma din starea preartrozică. Imaginea computerizată 3-D a protezei se va potrivi cu modelul virtual corectat anatomic al genunchiului, ceea ce va ajuta la stabilirea mărimii implantului şi poziţionarea lui adecvată, personalizat la anatomia genunchiului.



Care sunt avantajele noii tehnici prin comparaţie cu metodele anterioare?

Avantajele sunt multiple. Un beneficiu deosebit de important pe termen lung este faptul  că proteza este adaptată anatomiei fiecărui pacient în parte. Aşa că aceasta este implantată «perfect», ceea ce duce, teoretic, la o supravieţuire mai îndelungată a implantului. Alt avantaj este dat de faptul că intervenţia este mai rapidă, ceea ce înseamnă riscuri intraoperatorii pentru pacient mai mici, inclusiv un risc de infecţii mai mic. Durerile postoperatorii sunt mai mici şi pierderile sangvine sunt reduse. Majoritatea pacienţilor nu mai au nevoie de transfuzii. Astfel, perioada de recuperare este mai scurtă şi refacerea mobilităţii articulare este mai apropiată de cea normală. 

Spuneaţi că recuperarea este mai scurtă. În cât timp îşi poate folosi piciorul pacientul ca înainte?

Recuperarea unei proteze de genunchi durează, în general, 6-8 săptămâni, pentru ca pacientul să fie capabil să meargă fără sprijin. Folosind tehnica nouă, personalizată, se câştigă cel puţin 3 săptămâni din acest interval, dar am avut pacienţi care la 2 săptămâni de la operaţie au fost capabili să mergă fără cadru, doar cu un baston.

Cât costă procedura, prin comparaţie cu metoda clasică?

Desigur ca este mai scumpă decât proteza clasică. Mi-e greu să vorbesc despre costuri. Preţurile diferă de la caz la caz, în funcţie de complexitate, patologia asociată şi zilele de spitalizare. Date concrete se pot obţine după consultul de specialitate. Din păcate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu poate deconta încă această tehnică. De altfel, în multe ţări europene, această tehnică este suportată de către pacient.


Citeşte şi:

O cauză frecventă a durerilor de spate este adesea omisă de medici

După ce mai mulţi medici din oraşul natal nu au reuşit să-i identifice cauza durerilor persistente de spate, un american de peste 50 de ani a căutat în toată lumea un specialist care să poată să-i pună un diagnostic precis. A descoperit că suferă de o problemă deloc rară, dar care adeseori le scapă medicilor: disfuncţia articulaţiei sacroiliace.

VIDEO Dureri chinuitoare? Cum apar şi în ce mod le poţi combate!

Cu foarte puţine excepţii, am aflat cu toţii de-a lungul vieţii ce înseamnă o durere ascuţită de măsele, o durere mocnită de cap ori o durere anchilozantă de spate. Pentru a avea o viaţă cât mai rar umbrită de astfel de episoade, este bine să ştii cum se explică şi care sunt cele mai eficiente măsuri care le combat.

Protezele redau şansa unei vieţi normale

Diversitatea şi complexitatea protezelor este tot mai mare în ultimii ani. Ochiul bionic, mâna bionică... Ingineri şi medici laolaltă încearcă să creeze dispozitive cât mai apropiate de structura şi de funcţionalitatea segmentului pe care ar trebui să-l înlocuiască. Cele mai multe dintre aceste noi tehnologii au ajuns şi în România.

citeste totul despre: