Ghid pentru meteosensibili

Vremea ploioasă triplează frecvenţa durerilor de cap în rândul copiilor şi adolescenţilor

Persoanele care suferă de boli cronice au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor meteorologice. Stricarea bruscă a vremii poate fi picătura care umple paharul în cazul unei afecţiuni ţinute sub un control precar. Iar neplăcerile „de sezon“ nu-i ocolesc nici pe cei aparent sănătoşi.

Atunci când temperatura aerului scade cu un grad Celsius în decurs de o zi, numărul infarctelor creşte cu 2%, arată un studiu realizat la sfârşitul anului trecut la Şcoala de Igienă şi de Medicină Tropicală din Londra. Observaţia nu constituie o surpriză pentru medici, deoarece mecanismele prin care frigul „atacă" inima sunt cunoscute. Mai puţin clar este motivul pentru care schimbările meteorologice se „simt" în articulaţii. De fapt, ce este meteosensibilitatea?

Fiecare persoană resimte diferit schimbările meteorologice. Există meteosensibili, meteoadaptabili şi meteodependenţi. Meteosensibilitatea reprezintă amplificarea simptomelor unor boli pe fondul schimbării bruşte a vremii şi, potrivit unui studiu citat de BBC, afectează una din trei persoane. Meteodependenţa este exprimată prin afectarea echilibrului psihic sub influenţa schimbărilor atmosferice. Meteoadaptabilii sunt cei mai norocoşi din acest punct de vedere, „imuni" la oscilaţiile meteo.

Articulaţiile, un barometru subiectiv

Pentru unele persoane care suferă de reumatism, articulaţiile sunt un adevărat barometru: încheieturile înţepenesc sau devin dureroase chiar înainte de „stricarea" vremii. Pentru alţii, aceste simptome apar după ce condiţiile meteo se ameliorează, ca un efect întârziat al frontului de aer rece. Deşi nu au o explicaţie clară pentru aceste fenomene, medicii nu le consideră folclor şi nici autosugestie, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei experimentează personal astfel de senzaţii. Care poate fi explicaţia? Artroza reprezintă o degenerare a cartilajului articular, însoţită de inflamaţie, care afectează mai ales genunchii, şoldurile şi degetele mâinii.

Potrivit unor teorii, presiunea atmosferică scăzută şi umezeala crescută (deci, vremea ploioasă) ar favoriza umflarea articulaţiilor. În plus, vremea rece provoacă o rigiditate musculară, ceea ce le solicită mai mult. Alte voci spun că schimbările meteo nu produc nicio modificare în articulaţii şi că doar ne fac să resimţim mai puternic durerile la acest nivel. Indiferent de realitate, este important ca fiecare dintre noi să îşi cunoască organismul şi să-şi adapteze stilul de viaţă astfel încât să atenueze şi să prevină apariţia acestor simptome.

Soluţii antianchiloză

Poartă mănuşi atunci când ieşi din casă. Dacă te pregăteşti să faci efort în aer rece, acordă-ţi câteva minute de încălzire a muşchilor. Urmează tratamentul prescris de medic. Aplică seara comprese calde pe articulaţiile dureroase, la temperaturi de cel mult 45 de grade Celsius, pentru a nu leza pielea. Poţi adăuga în apa caldă sau pe pânza umezită două-trei picături de ulei esenţial de măghiran.

De asemenea, compresele calde cu infuzie de brânca ursului dezmorţesc încheieturile. Masează muşchii din vecinătatea articulaţiei cu unguente pe bază de tătăneasă sau de gălbenele. Persoanele care suferă de spondiloză cervicală (artroza coloanei vertebrale, care duce la îngustarea orificiilor prin care vasele vertebrale ajung la creier şi provoacă ameţeli) trebuie să facă mişcări de flexie, de extensie şi de rotire a capului şi să evite somnul pe o pernă prea înaltă.

Suprasolicitarea inimii provoacă dureri

Persoanele care suferă de probleme cardiovasculare trebuie să fie şi mai precaute odată cu venirea sezonului rece. Atunci când temperaturile exterioare scad, organismul se adaptează pentru a menţine sângele cald, îngustând arterele. Acest lucru se petrece mai ales la periferie, motiv pentru care persoanele cu circulaţie deficitară suferă din cauza răcirii picioarelor şi mâinilor.

În plus, inima va „munci" mai mult pentru a trimite la ţesuturi oxigenul vital. Pentru cei care suferă de boli cardiace, precum cardiopatia ischemică, acest efort suplimentar înseamnă mai multe crize dureroase de angină pectorală, mergând uneori până la infarct miocardic. Îndeosebi vântul rece pune probleme cardiacilor, pentru că „fură" mai multă căldură din corp. Chiar şi o banală răceală se adaugă riscului de infarct, prin intermediul substanţelor chimice care se eliberează în corp şi care pot inflama şi inima.

Una din trei persoane este meteosensibilă, potrivit unui studiu citat de BBC

Cum îţi păstrezi căldura corpului

Medicii recomandă purtarea de haine călduroase, în straturi, care să păstreze între ele aerul cald, sub forma unui strat izolator. Protejează-ţi inclusiv mâinile, picioarele şi capul, pentru a nu pierde căldură la acest nivel. Evită să consumi băuturi alcoolice înainte de a ieşi din casă sau când eşti afară. Iniţial îţi vor da o senzaţie de căldură, pentru că dilată vasele de sânge din piele, dar efectul este temporar, pentru că astfel organismul va proteja mai greu organele interne. Întreabă-ţi medicul dacă trebuie să măreşti dozele de medicamente. Ţine la îndemână flaconul cu nitroglicerină. Această substanţă are efect de lărgire a vaselor de sânge, de aceea scurtează crizele dureroase.

Factorii care ne fac meteosensibili

- Meteosensibilitatea poate afecta şi persoanele care au suferit intervenţii chirurgicale sau traumatisme (fracturi, rupturi de muşchi). În cazul lor, barometrul este reprezentat de zonele „cicatrizate". 
- Chiar şi cei sănătoşi pot avea probleme, specialiştii fiind de părere că aceste simptome semnalează predispoziţia de a suferi de afecţiuni la nivelul respectiv, peste ani.
- Faptul că sexul feminin este mai afectat de meteosensibilitate se explică şi prin faptul că afecţiunea depinde şi de anumite bioritmuri fizice, mentale şi emoţionale.

Atenţie la semnele infarctului!

Durerea din infarctul miocardic se resimte ca o gheară în piept şi poate să iradieze în spate, pe unul dintre braţe sau la nivelul mandibulei. Uneori, durerea în piept poate să lipsească, fiind înlocuită de o senzaţie de durere abdominală sau poate fi confundată cu o întindere de muşchi, mai ales dacă survine după un efort. Atenţie şi la simptome precum senzaţia de sufocare, de oboseală nejustificată, însoţită de greaţă şi de transpiraţii!

Nu renunţa la mişcare!

Plimbările zilnice în ritm moderat sunt indicate atât persoanelor care suferă de reumatism, cât şi celor cu boli cardiace. În acest fel vei evita şi depunerea de kilograme, nocivă pentru ambele tipuri de bolnavi. Totuşi, dacă vremea nu o permite, apelează la exerciţii pe covor, precum cele Pilates, blânde cu încheieturile şi cu inima.

Specialistul nostru

Dr. Daniela Opriş
medic specialist medicină internă doctor în ştiinţe medicale Spitalul Clinic „Sf. Maria"

În general, suferinţele degenerative de tipul artrozei creează probleme toamna. Lucrurile sunt legate de aşa-numita meteosensibilitate, care este o realitate, deşi nu are o bază ştiinţifică foarte bine pusă la punct până în momentul acesta. Durerile se agravează la schimbarea vremii, mai exact la modificarea presiunii atmosferice şi în perioadele de umezeală şi de frig. Mai ales variaţiile bruşte ale presiunii se resimt în articulaţii. Simptome similare pot apărea şi după traumatismele articulare sau la nivelurile unde au avut loc fracturi.

Statistică

De trei ori mai multe femei decât bărbaţi sunt afectate de condiţiile meteo.

Migrenele, mai frecvente pe vreme mohorâtă

Ovreme rece, cu cer acoperit de nori, cu vânt, umezeală şi cu presiune atmosferică scăzută ne dă dureri de cap la propriu. Statisticile arată că schimbările meteorologice bruşte sunt cel de-al doilea factor declanşator al migrenelor, după stres. La originea migrenei stă o hiperexcitabilitate a celulelor din creier, însă şi durerile de cap provocate de alte cauze pot fi agravate de oscilaţiile meteorologice.

Se pare că principalul vinovat este scăderea presiunii atmosferice, ea provocând un dezechilibru între mediatorii cerebrali, printre care şi serotonina. Tot scăderea presiunii poate agrava, la unele persoane, simptomele de vertij. Din nou, mecanismele fiind complexe, oamenii de ştiinţă nu pot explica în întregime acest fenomen, mai ales că există o mulţime de alţi factori care ar putea influenţa creierul: câmpurile electromagnetice, încărcătura de ioni, radiaţiile cosmice.

Ţine un jurnal al durerilor de cap

Dacă nu poţi influenţa vremea, există măsuri prin care poţi preveni migrenele. De exemplu, ţine un jurnal în care să notezi în ce context a apărut migrena şi cât a durat. În acest fel vei afla ce schimbări meteorologice o provoacă. Evită pe cât posibil să petreci timp în aer liber în astfel de condiţii. Foloseşte în casă un umidificator, dacă aerul este uscat. Preventiv, bea trei căni cu infuzie de roiniţă zilnic, pe care o prepari dintr-o linguriţă de plantă şi din 200 ml de apă fierbinte.

Zilele mohorâte de toamnă ne pot influenţa considerabil şi starea de spirit

Virusurile şi frigul atacă sistemul respirator

De ce răcim mai des în sezonul rece? Am fi tentaţi să credem că sistemul nostru imunitar este mai slăbit din cauza condiţiilor vitrege, dar nu este aşa. În realitate, vremea rece este pe placul virusurilor, care se transmit mai uşor de la o persoană la alta dacă sunt înglobate într-o capsulă gelatinoasă. Iar această capsulă rezistă mai bine la temperaturi scăzute.

Pe de altă parte, faptul că ne curge nasul nu înseamnă neapărat că suntem virusaţi. Rinita, adică inflamarea mucoasei nazale, poate fi provocată şi de scăderile bruşte de temperatură şi de umiditate (din zilele reci, geroase, dar fără ploaie). Tot în perioada rece cresc frecvenţa şi severitatea crizelor de astm bronşic. Când e frig, bronhiolele se îngustează, pentru ca aerul rece să intre mai bine în contact cu sângele cald din pereţii acestora. Mai ales dacă persoana respectivă face şi efort fizic, riscă să sufere o criză de astm, pentru că plămânii vor primi mai puţin aer în timpul respiraţiei precipitate.

Fereşte-te de boli cu superalimente

Pentru a-ţi stimula imunitatea, consumă alimente bogate în antioxidanţi. Gogoşarii şi varza sunt surse importante de vitamina C. Dar dacă simţi nevoia unor doze forte de antioxidanţi, apelează la fructele goji sau la suplimentele cu camu-camu, arbustul amazonian. Chiar dacă răcirea vremii sporeşte tentaţia pentru alimente bogate în grăsimi, sursă de căldură, consumă-le mai degrabă pe cele sănătoase, precum uleiul de măsline, nucile şi peştele oceanic.

De unde vine senzaţia de «cap greu»

Se spune că păsările anticipează schimbările vremii. Ele sunt dotate cu nişte cavităţi extensibile situate în spatele urechii sau în alte părţi ale corpului, care se măresc sau se contractă în funcţie de variaţiile presiunii atmosferice. Şi oamenii au în corp cavităţi, sinusurile din creier, dotate cu pereţi rigizi, osoşi. Atunci când presiunea atmosferică scade, aerul din ele tinde să iasă prin mici orificii. Un astfel de orificiu asigură comunicarea cu cavitatea nazală, iar dacă suntem răciţi şi traseul este blocat de mucus, presiunea în sinusuri creşte şi apar durerile de cap.

Cum se explică sensibilitatea la frig

Specialiştii în medicină tradiţională spun că meteosensibilitatea şi meteodependenţa se explică prin interacţiunea dintre două vibraţii energetice de aceeaşi natură, a corpului nostru şi a mediului. Astfel, o persoană care nu are suficientă căldură în corp suportă cu greu frigul, iar una cu prea multă umiditate în organism se resimte în condiţii de umiditate atmosferică crescută.

Scurtarea zilei, motiv de tristeţe

Starea noastră psihică este influenţată de cantitatea de lumină naturală din jur. Din acest motiv, adaptarea la sezonul rece şi la scurtarea zilei se poate însoţi de stări de tristeţe sau de nelinişte. În plus, disconfortul psihic ne coboară pragul natural de durere, făcându-ne mai sensibili la semnalele organismului. Mai mult, pe măsură ce ne îndepărtăm de Ecuator, creşte numărul cazurilor de tulburare afectivă sezonieră, o formă de tristeţe patologică ce se reactivează odată cu venirea anotimpului rece.

Ştiai că...

... denumirea de „Feng shui", care desemnează arta creării armoniei la domiciliu,  înseamnă „vânt şi apă"?

... potrivit medicinei chineze, motivul pentru care unele persoane resimt neplăceri atât la scăderi, cât şi la creşteri bruşte de temperatură se explică prin faptul că extremele (Yin şi Yang) se răscolesc? Yin reprezintă semnul feminin, de apă, iar Yang este semnul masculin, de foc.

Specialistul nostru

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru
medic primar neurolog Preşedintele Societăţii Române de Neurologie

Fără să putem da o explicaţie argumentată riguros ştiinţific, realitatea ne arată faptul că cefaleea apare mai ales când presiunea atmosferică scade, însoţită sau nu de modificări ale câmpului electrostatic din mediu şi posibil şi de alte modificări în structura fizico-chimică a mediului înconjurător. O soluţie de prevenire şi de atenuare a acestor efecte este aceea ca, pe lângă tratamentul medical corect al afecţiunilor, oamenii să aibă o activitate fizică susţinută în aer liber, dacă se poate zilnic, aceasta având consecinţe benefice asupra funcţiilor sistemului nervos vegetativ, ca şi asupra funcţiilor metabolice, endocrine, vasculare şi cerebrale.

Cauză

Durerile de cap apar şi pe fondul creşterii presiunii arteriale, consecutiv scăderii celei atmosferice.