Diagnosticată rapid şi corect, boala anevrismală poate fi tratată cu succes fără bisturiu

Anevrism. Un vas de sânge dilatat, anormal, care se poate sparge în orice moment. Hemoragia e masivă şi poate fi letală. Diferenţa dintre moarte şi viaţă o face diagnosticul rapid şi corect. Astfel boala anevrismală poate fi tratată printr-o intervenţie pentru care nici măcar nu este nevoie de bisturiu. Conf. dr. Victor Costache şi conf. dr. Adrian Şanta, de la Spitalul European Polisano, ne spun tot ce trebuie să ştim despre boala anevrismală.

Conf. dr. Victor Costache, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi director medical al Spitalului European Polisano, a avut privilegiul de a efectua, în Franţa, încă din 2004, primele intervenţii endovasculare în cazul bolii anevrismale, în calitate de chirurg cardiovascular şi endovascular la Spitalul universitar din Grenoble – unul din centrele universitare pioniere în domeniul chirurgiei endovasculare. Conf. dr. Victor Costache a acumulat mai mult de 10 ani de experienţă atât în tratamentul bolii anevrismale, cât şi a disecţiilor de aortă.

Conf. dr. Adrian Şanta, medic primar imagistică medicală, doctor în ştiinţe medicale, subliniază rolul important al imagisticii în diagnosticarea corectă a bolii anevrismale.

 Adevărul.ro: Cum definiţi anevrismul?

Conf. dr. Victor Costache: Anevrismul reprezintă o dilatare anormală a unui vas de sânge ce poate surveni în orice teritoriu al aparatului circulator.

Care sunt cauzele/factorii de risc?

Conf. dr. Victor Costache: Hipertensiunea, fumatul, hipercolesterolemia, defectele genetice ale peretului vascular, afecţiuni metabolice, unele infecţii ale organismului şi alţi factori care nu sunt cunoscuţi inca de medicina secolului XXI.

Este o boală frecventă?

Conf. dr. Adrian Şanta: Anevrismele aortice afectează între 1 şi 6% din pacienţii peste 60 de ani, iar incidenţa bolii anevrismale este în continuă creştere. Din fericire, odată cu dezvoltarea tehnicilor non-invazive de diagnostic, cum ar fi ecografia şi CT Multislice, anevrismele sunt diagnosticate mai precoce şi mai fiabil.

Cum se manifestă boala anevrismală? Putem avea un anevrism fără să ştim acest lucru?

Conf. dr. Adrian Şanta: La început, pacienţii cu un anevrism de aortă sunt asimptomatici. În general, simptomele apar după ce anevrismul depăşeşte un diametru de 5 cm. Atunci când nu sunt tratate, anevrismele aortice sunt letale. În general, statisticele spun că după primul an de la stabilirea unui diagnostic, 50% din anevrismele aortice se vor rupe, iar în următorii 5 ani, atunci când sunt netratate, acest procent ajunge la 90%.

Cum se diagnostichează?

Conf. dr. Adrian Şanta: Cel mai frecvent , anevrismele aortice se diagnostichează ecografic. Ecografiile de tip Doppler utilizate de cardiologi sunt foarte fiabile şi pot diagnostica orice anevrism aortic situat la orice segment al aortei. Ulterior, pasul al doilea pentru a stabili cu precizie exactă diametrul şi volumul anevrismului, de care va depinde stabilirea momentului terapeutic, se recomandă un examen CT Multislice. De asemenea, în cazurile în care examenul ecografic este dificil de realizat datorită gazelor digestive, în special în porţiunea infrarenală şi terminală aortică, Angio-tomografia cu secţiuni fine sub 1 mm şi reconstrucţii tridimensionabile nu prezintă probleme tehnice, contraindicaţiile fiind foarte puţine, 3-4 în toată patologia. (http://www.clinicapolisano.ro/centru_imagistica/centru-imagistica-sibiu/ )

Care sunt metodele de tratament?

Conf. dr. Victor Costache: Putem împărţi în 3 categorii opţiunile terapeutice:

• Chirurgia clasică
• Chirurgia endovasculară
• Tehnicile hibride: clasic asociat cu metode endovascular (dar din ce în ce mai puţin folosite, deoarece asociază dezavantajele celor două metode).

Astfel, cea mai bună modalitate terapeutică diferă în funcţie de segmentul anatomic al aortei afectate. Tratamentul chirurgical rămâne metoda privilegiată pentru segmentul aortei aflat în imediata apropiere a inimii, pe când cele endovasculare şi minim invazive sunt din ce în ce mai frecvent folosite, cu rezultate foarte bune pentru tot ce înseamnă anevrism al aortei toracice şi abdominale.

Care este cea mai mare provocare: diagnosticul sau tratamentul?

Conf. dr. Adrian Şanta: Din fericire, metodele de diagnostic au evoluat foarte mult şi sunt disponibile la o scară largă în diferite instituţii medicale, astfel încât boala anevrismală aortică poate fi diagnosticată cu uşurinţă şi fiabil, practic în orice spital judeţean care  are un ecograf şi un CT performante. În schimb, tratamentul se poate realiza numai în instituţii specializate în tratarea bolilor cardiovasculare, dar şi aici majoritatea au expertiză în chirurgia clasică şi sunt foarte puţine centre cu competenţă în procedurile endovasculare. În cadrul Spitalului European Polisano se desfăşoară cu succes de mai bine de doi ani un program de chirurgie endovasculară în cadrul căruia sunt tratate toate tipurile de anevrisme - abdominale, toracoabdominale şi chiar disecante. În plus, în instituţia noastră se derulează un program de formare în chirurgia endovasculară, în parteneriat cu Universitatea de medicină din Lund, Universitatea Naţională de Medicină din Irlanda şi Universitatea „L. Blaga” din Sibiu, finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul căruia tinerii medici din România sunt formaţi la noile metode de terapie endovasculare.

Care sunt avantajele metodelor minim invazive?

Conf. dr. Victor Costache: În momentul de faţă, în chirurgia vasculară, tehnicile minim invazive sunt asimilate cu cele endovasculare. Aşadar, în loc ca pacientului să îi fie deschis toracele sau abdomenul pentru a exclude anevrismul din circulaţia sanguină, metodele endovasculare privilegiază tratamentul prin interior al vasului de sânge dilatat. Aşadar, printr-o mini incizie de câţiva cm, de cele mai multe ori plasată la nivelul arterei femurale, sub o scurtă anestezie generală, se va insera un dispozitiv medical – endoproteza, care va exclude anevrismul  şi va permite remodelarea şi vindecarea peretelui aortic. Se elimină astfel traumatismul operator asociat cu deschiderea toracelui şi a abdomenului, şi astfel durata de spitalizare se scurtează foarte mult – la numai 3-4 zile, iar pacientul îşi va relua imediat activitatea socio-profesională.

Ce performanţe aveţi în tratamentul acestei boli?

Conf. dr. Victor Costache: Am avut şansa să fiu chirurg cardiovascular şi endovascular la Spitalul universitar din Grenoble – unul din centrele universitare pioniere în Franţa în domeniul chirurgiei endovasculare. Practic, am avut privilegiul de a trata primele cazuri endovascular încă din 2004. Astfel, avem acumulat mai mult de 10 ani de experienţă atât în tratamentul bolii anevrismale, cât şi a disecţiilor de aortă. Tot la Paris, în 2010, m-am implicat într-un proiect multicentric, coordonat de colegii din Paris, de introducere în premieră in Europa a endoprotezelor multi-strat în tratamentul anevrismelor aortice. Iar în 2013, odată ce am demarat Chirurgia cardiovasculară şi endovasculară la Spitalul European din Sibiu, evident am transpus această experienţă şi aici.

În momentul de faţă, Spitalul European Polisano este unul din puţinele centre cu peste 28 de pacienţi trataţi endovascular pentru boala anevrismală. Am reuşit să tratăm unele dintre cele mai complexe patologii ale aortei, cum ar fi disecţia de aortă şi anevrismele toraco-abdominale. Până în prezent, rata mortalităţii prin tratamentul endovascular în instituţia noastră e de 0%.

Cum apreciaţi rolul echipei medicale în managementul bolii?

Conf. dr. Victor Costache: În medicina cardiovasculară, cheia succesului este abordul multidisciplinar şi astfel se pot explica excelentele rezultate din instituţia noastră. Toţi pacienţii sunt trataţi in cadrul Heart Team, în care sunt consultaţi înainte de intervenţie de către cardiologul clinician, chirurgul endovascular, cardiologul internenţionist, anestezist – totul într-o permanentă colaborare cu echipa de la Imagistică, care stabileşte diagnosticul ce permite elaborarea strategiei optime pentru un tratament endovascular de succes.

Ce trebuie să facă pacienţii după operaţie?

Conf. dr. Victor Costache: După operaţie, pacienţii beneficiază de avantajele tratamentului endovascular; practic, se mobilizează rapid, după prima zi de intervenţie. În 2-3 zile se pot întoarce acasă, iar după un concediu de aproximativ o săptămână pot reveni la activităţile zilnice.

Poate fi prevenită boala anevrismală?

Conf. dr. Adrian Şanta: Din nefericire, nu complet. Se poate încerca o scădere a incidenţei prin corectarea şi eliminarea factorilor de risc la pacienţii care provin din familii cu predispoziţii genetice la bolile anevrismale. Se încurajează încetarea fumatului şi un tratament optim al hipertensiunii arteriale.