În materie de bronz, se poartă albul

Crema de fotoprotecţie trebuie reaplicată la fiecare două ore atunci când stăm la plajă

Înroşirea pielii, eritemul, este semn de arsură solară. Chiar dacă după aceea apare un bronz foarte plăcut vederii, de fapt, ca orice arsură, a produs deja pagube. Este vorba despre distrugerea unora dintre fibrele de colagen, despre formarea de radicali liberi care continuă să „ciuruiască“ pielea chiar după expunere, şi despre mutatii genetice care, în timp, pot duce la cancere.

Să fim sinceri. Tuturor ne place bronzul şi abia aşteptăm să vină vara pentru a „strânge“ pe piele întrega dogoare a soarelui. Uneori, plusăm chiar şi, înainte de sezonul de plajă, mergem şi la solar pentru a ne face „încălzirea“.

În principiu, soarele este prietenul nostru. Printre altele, el ne menţine un psihic sănătos şi determină sinteza de vitamina D în organism ajutându-ne să avem oase mai sănătoase şi un sistem imunitar mai puternic. Cu toate acestea, aceia care-şi doresc o piele frumoasă şi la 20 de ani, dar şi la 40, ar trebui să fie atenţi, întrucât principalul factor care duce la îmbătrânirea prematură şi chiar la apariţia cancerelor de piele sunt razele ultraviolete ale soarelui.

Cum se modifică fizionomia

Expunerea repetată la radiaţiile ultraviolete UVA şi UVB ne face să părem mai înm vârstă decât arată buletinul. „Radiaţia ultravioletă de tip A este cea care are lungimea de undă mai mare şi reuşeşte să ajungă în straturile profunde ale pielii, unde, efectiv, distruge ţesutul conjunctiv. Adică „scheletul“ pielii noastre. Odată ce acesta este deteriorat, pielea devine mai laxă, îşi pierde elasticitatea şi apar chiar modificări de fizionomie“, explică dr. Mara Mihai, medic specialist dermatologie la Clinica Bioderm, doctor în medicină, asistent universitar la Universitatea de Medicină şi Framacie  „Carol Davila“ din Bucureşti.

Înroşirea pielii urmată de bronzul la care râvnim atât este, în fapt, o arsură. „Trebuie spus că Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că nu există un mod sigur de a te bronza. Când apare bronzul, cu sau fără cremă de protecţie, este semn ca pe acolo a „trecut“ suficientă energie cât să determine o minimă arsură, iar pielea fabrică melanina ca să se protejeze. Bronzul ne asigură un factor de protecţie între 2 şi 4, în funcţie de nuanţa naturală a pielii noastre, insuficient ca să ne protejeze de ultraviolete A şi B care continuă să acţioneze“, spune, la rândul său, dr. Diana Plăcintescu, medic dermatolog la Clinica Medicum din Bucureşti.

Ultravioletele determină mutaţii în ADN-ul celulelor din piele, modificându-le programul, „softul“ şi, în timp, induc multiplicarea necontrolată a unor grupuri de celule, ceea ce duce la cancer. „Arsurile solare în copilărie sunt cele mai grave, ele pot cauza cancer chiar şi la peste câteva decenii“, adaugă dr. Plăcintescu.

Ce înseamnă expunere prelungită

Apariţia petelor de pe faţă şi de pe corp sunt tot o consecinţă a expunerii prelungite la soare, fie ocazională şi intensă, ducând la arsură, fie regulată şi de intensitate medie ducând la activarea cronică a celulelor pigmentare din piele.

„Pistruii presupun o anumită predispoziţie la a forma pete pigmentare, de aceea o persoană cu pistrui care se arde la soare are, de regulă, mai multe pete pe faţă, pe umeri sau pe braţe. De cele mai multe ori, aceste pete sunt definitive. Laserele speciale dedicate pigmentului le pot ameliora, dar doar dacă se însoţesc de măsuri de precauţie ulterioare, care implică renunţarea la expunerea neprotejată la soare“.

Prin urmare, ceea ce ar trebui să facem este să limităm expunerea prelungită la soare. Ce înseamnă însă expunere prelungită? „Nu putem cuantifica exact. Într-un fel este ca şi în cazul fumatului: dacă ai abuzat un timp, dar după aceea te laşi, se poate ca organismul să reuşească să repare toate pagubele. Dacă te expui la noxe puţin dar des, la un moment dat, se atinge o anumită doză care duce la o agresiune majoră“, adaugă dr. Plăcintescu.

Prin natura muncii lor, anumite categorii profesionale sunt mai expuse razelor ultraviolete, timp îndelungat. Este vorba despre agricultori, constructori, salvamari, sportivi care practică sporturi de exterior cu echipament sumar (tenis, de exemplu). Pentru aceştia, fotoprotecţia zilnică este regula. Crema de protecţie solară cu factor maxim nu ar trebui să lipsească, în special persoanelor cu pielea, părul şi ochii de culoare deschisă, care au o protecţie naturală mai scăzută. Cea mai bună este însă protecţia mecanică: mâneci lungi, haine cu materiale speciale, evitarea lucrului în orele amiezii, mai spune dr. Plăcintescu.

Cam două linguri de cremă pe tot corpul

Potrivit acesteia, aceia care vor să beneficieze de razele soarelui în deplină siguranţă ar face bine să nu se ardă niciodată la soare. „Cremele de fotoprotecţie sunt cele care ne feresc de arsuri. Cele mai eficiente sunt acelea cu protecţie înaltă , adică acelea cu SPF peste 25. Noi, oricum, nu aplicăm cantitatea optimă care ar însemna cam 2 miligrame pe centimetru pătrat – camdouă linguri de cremă pe tot corpul. Arareori facem asta, deci, de fapt, nu atingem gradul de protecţie indicat pe cutie. Atunci, ar trebui măcar să alegem un SPF mai mare“.

Cremele de protecţie solară de la firmele de dermatocosmetice sunt, de regulă, sigure şi stabile, cele mai sigure fiind cele destinate copiilor, adaugă medicul. „Dar sunt şi creme dedicate diferitelor tipuri de ten: acneic, cuperozic, sensibil, creme colorate etc. Cei care fac alergii solare sau au boli de piele serioase declanşate de lumină e preferabil să utilizeze creme cu ecran mineral. Chiar dacă sunt mai albe şi poate mai neplăcute cosmetic, acestea sunt mai sigure“.

Unele creme rezistă pe piele până la 6-8 ore. „E mai bine să alegem aceste creme dacă nu avem posibilitatea de a le reaplica la 2 ore, aşa cum ar fi recomandat. În vacanţă, e de preferat să aplicăm crema pe tot corpul ca prim gest dimineaţa, după duş: ne spălăm pe dinţi şi ne aplicăm crema de protecţie pe tot corpul, şi aşteptăm să intre bine în piele. Asta o impiedică să se şteargă de piele sau prosop, să se îmbibe cu nisip, să o spălăm înainte să se fixeze“.

Ce înseamnă exact factor de protecţie 30 sau 50 explică dr. Mara Mihai: „Factorul de protecţie 30-50 ne asigură practic de 30 ori sau de 50 ori perioada în care noi ne-am înroşi. Nu înseamnă că suntem protejaţi  30% sau 50% faţă de radiaţiile ultraviolete, aşa cum cred foarte mulţi“.

Cremele trebuie reaplicate la fiecare 2 ore pentru că ele protejează pielea nu doar împotriva arderii, ci reduce semnificativ riscul de a face cancer de piele. „Aceasta e chiar o problemă la nivel internaţional. Din cauză că aplică aceste creme de protecţie, dar mai rar, persoanele nu se mai ard atunci când se expun la soare, în schimb, ultravioletele care determină cancerul de piele continuă să acţioneze pentru că reuşesc să treacă de fotoprotecţie. Să nu ne gândim că dacă ne-am aplicat dimineaţa crema şi seara nu ne-am ars şi nu avem niciun semn problematic pe piele, suntem în siguranţă“.

Expunerea cronică, zilnică, pe termen lung, chiar şi cu factor de protecţie, în momentul care produce bronz intens înseamnă că a fost destul de puternică încât să depaşească doza protectoare. „E mai puţin periculoasă, dar persista unele riscuri. În timp, pielea se va rida oricum şi îşi va pierde calitatea. Nu uitaţi, apropo de modă: azi, albul este noul bronz! Se acceptă şi o uşoară nuanţă aurie!“, conchide dr. Plăcintescu.

Pielea frumoasă este cea de bebeluş

Ce înseamnă de fapt o piele frumoasă? „Similară celei de bebeluş: fermă, elastică, luminoasă“, defineşte dr. Mihai. În cursa pentru un ten de invidiat exfolierea celulelor moarte este foarte importantă, nu doar protecţia faţă de razele ultraviolete.

Această exfoliere îi permite pielii să se regenereze. „Putem să facem această exfoliere cu acizi din fructe, struguri, roşii, aşa cum ne-au învăţat bunicile noastre, sau cu produse profesionale, cu alfahidroxiacizi şi creme cu retinoizi. Aceşti retinoizi pe lângă exfolierea straturilor care ne împiedică să avem un ten frumos creşte şi diviziunea celulelor şi metabolismul lor“.

Potrivit dr. Mihai, cremele cu retinoizi sunt cel mai bun tratament împotriva îmbătrânirii premature la persoanele care încep să se gândească la asta. „În afara fotoprotecţiei, acestea sunt primele produse pe care ar trebui să le folosească o femeie care vrea să arate bine. Se spune că între 20 şi 30 de ani este o etapă de preîmbătrânire, oricât de bizar ar suna această afirmaţie. După 35 de ani deja vorbim de îmbătrânire“.

Cremele hidratante sunt, de asemenea, foarte importante. Hidratarea tenului se face încă din adolescenţă. Cremele emoliente sunt utile mai târziu, când tenul este mai uscat şi pielea are nevoie de mai multă nutriţie.

Ce ar trebui să conţină trusa pentru un ten frumos

Cremă de fotoprotecţie

Lapte de corp hidratant

Cremă de faţă hidratantă

Cremă cu retinoizi – pentru persoanele peste 30 de ani

Cremă de ochi

Cremă pentru mâini şi picioare cu conţinut mre de uree: 5% uree la crema pentru mâini şi 10% uree sau chiar mai mult la cea pentru picioare. 

Alţi factori care duc la îmbătrânire prematură

Pe lângă soare, alţi factori declanşatori ai îmbătrânirii premature sunt consumul de alcool, fumatul şi afecţiunile cutanate ale persoanei. O persoană cu acnee va îmbătrâni diferit faţă de o persoană care a avut toată tinereţea un ten curat. Anceea rozacce, cuperoză. Îmbătrânirea va fi influenţată de tratamentele pe care le-a făcut. Unele tratamente sunt foarte agresive, usucă pielea, iar uscăciunea cutanată poate duce la apariţia prematură a ridurilor la persoane mai tinere. Sau, tenul  mai gras poate ajuta persoanele să se menţină mai tinere, întrucât pielea e emoliată permanent. Indiferent dacă aplică sau nu cremele, explică dr. Mihai.

Aparatele cu lumină aurie şi roşie combat ridurile

Hidratarea are un rol indiscutabil în menţinerea unui ten frumos, însă tonusul pielii depinde şi de anumiţi antioxidanţi care să menţină calitatea fibrelor de colagen şi elastină şi o barieră epidermică intactă. Vitaminele A, C si E sunt importante pentru ca protejează pielea de efectele pe termen lung ale fotoagresiunii (expunerii excesive la ultraviolete), de asemenea carotenoizii (pe care îi găsim în morcovi, roşii, cartofi dulci, mango - în general în fructe şi legume de culoare roşie-portocalie). Aceştia din urmă pot chiar preveni arsura solară, explică dr. Plăcintescu. Zincul, fierul, cuprul şi seleniul sunt, de asemenea, oligoelemente minerale care contribuie la sănătatea pielii. 

În ultimii ani, în clinicile dermatologice sunt disponibile proceduri noi de combatere a risurilor. Este vorba despre aparate cu impulsuri luminoase. Cele cu lumină aurie realizează o biofotomodulare, adică pe baza unor impulsuri luminoase cu o frecvenţă bine stabilită şi care durează un singur minut celulele cutanate sunt stimulate să se dividă mai repede, să se regenereze permiţând o sinteză a proteinelor şi a colagenului. Rezultatul este progresiv. O astfel de metodă este foarte utilă în tratamentul persoanelor care suferă de rozacee, dar şi celor cu tulburări pigmentare.

Aparatul cu lumină roşie tratează ridurile mai profunde. Lumina roşie este continuă, lungimea de undă este mai mare şi ajunge mai mult în profunzimea dermei unde stimulează metabolismul celular. Tehnica a fost gândită pentru NASA şi vindecarea rănilor astronauţilor atunci când aceştia se află în spaţiu. Tratamentele nu determină fotosensibilitate şi nu au reacţii adverse.