Medic: „Nimeni nu se opune la a mânca o bucată de «ceva bun». Dar, de aici şi până la farfuria plină cu vârf e mare distanţă“ Ce este intoxicaţia acută cu mâncare?

RISCURI Adesea, de Sărbători sau imediat după se observă o creştere a numărului de pacienţi care vin pentru consultaţii, atât în serviciile de urgenţă, cât şi în ambulatoriile de specialitate. Problemele digestive ocupă un loc fruntaş în topul motivelor.

E perioada meselor întinse de unde ne fac cu ochiul tot soiul de bunătăţi care mai de care. Parcă nu prea am vrea să ni se vorbească despre cumpătare şi prudenţă. Şi totuşi, riscurile date de excese nu sunt de ici-de colo, fie că este vorba despre mâncare, fie că este vorba despre băutură, mai ales dacă avem şi afecţiuni de care trebuie să ţinem seama, atrag atenţia medicii specialişti. Altfel, putem deveni pacienţi ai serviciilor de urgenţă, cum se întâmplă adesea în această perioadă cu mulţi dintre români.

„Boala secolelor XX şi XXI la noi poate fi denumită «intoxicaţie cronică voluntară cu mâncare la un sedentar», spune plin de umor dr. Doru Negru, medic primar de diabet, boli de metabolism şi nutriţie, de la Sanador. „După o oarecare şi relativă abstinenţă din perioada premergătoare Sărbătorilor, vine ziua cea mare cu belşug de mâncare şi băutură. Iar organismul obişnuit cu mâncare puţină se trezeşte brusc invadat de alimente intens calorigene – grăsimi, dulciuri, alcool, şi evident că suferă – intoxicaţie acută cu mâncare, numită «indigestie» şi tratată cu succes cu enzime pancreatice şi digestive“, adaugă acesta.

Şi persoanele fără afecţiuni pot să aibă neplăceri

Problemele digestive pot varia de la acuze pasagere şi simple indigestii şi până la veritabile urgenţe medico-chirurgicale, atrage atenţia dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog la Clinica DigestMed din Bucureşti.

„Persoanele cu afecţiuni gastroenterologice sunt, în mod deosebit, predispuse să aibă exacerbări ale acestora şi să necesite evaluare medicală, dar nu numai. Şi persoanele fără afecţiuni digestive pot să aibă neplăceri dacă fac excese alimentare sau de alcool“, avertizează medicul Elena Ciupercă. Stomacul are funcţie de rezervor pentru alimentele consumate. Volumul stomacului nu se modifică de Sărbători, iar aportul excesiv de alimente pe termen scurt duce la distensia importantă a stomacului, ceea ce se poate solda cu greaţă, vărsături şi dureri abdominale. „În mod deosebit, grăsimile se evacuează greu din stomac şi, prin stimularea secreţiei gastrice, duc la distensie şi disconfort abdominal“, potrivit gastroenterologului.

Consumul excesiv de alcool poate irita stomacul cu apariţia gastritei acute manifestată prin vărsături, greaţă, durere abdominală, chiar hemoragie digestivă. „Excesul de alcool poate declanşa o pancreatită acută sau o hepatită alcoolică. Acestea sunt afecţiuni severe, cu risc vital, care pot să apară la persoane care nu se ştiu cu probleme hepatice sau pancreatice, dar care au modificări subclinice cauzate de consumul de alcool pe termen lung“, adaugă medicul gastroenterolog.

De asemenea, pot să apară tulburări de tranzit. Este vorba atât despre constipaţie – dacă nu se consumă suficiente fibre din fructe şi legume, cereale integrale, cât şi de diaree – cauzată de alimentele în exces şi care generează resturi alimentare în exces.

„De la o bucată şi până la farfuria plină cu vârf e mare distanţă“

„Mulţi dintre noi, mai ales după ce trecem de 40 de ani, începem să avem probleme cardiovasculare: hipertensiune, ateroscleroză, boala cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, arteriopatie obliterantă. Şi atunci, nu este păcat să cheltuim pe medicamente care scad tensiunea, colesterolul, antiagregante, anticoagulante, pe de o parte, şi, pe de alta, să ne intoxicăm cu grăsimi, sare, dulciuri? Nimeni nu se opune la a mânca o bucată de «ceva bun», dar de la o bucată şi până la mai multe şi până la farfuria plină cu vârf e mare distanţă. Şi de aceea sunt mai frecvente în această perioadă ascensiunile severe de tensiune arterială adesea urmate de atac vascular cerebral sau infarct de miocard“, avertizează dr. Doru Negru.

Totuşi, cea mai redutabilă afecţiune a acestei perioade, secundară ospăţului bogat şi bine stropit este pancreatita acută, marea dramă abdominală, cu prognostic grav, adesea fatală, manifestată prin dureri violente, abdominale, în etajul superior şi care reprezintă o urgenţă majoră, cu necesitatea de internare de urgenţă, adaugă dr. Negru.

„Persoanele cu pancreatică cronică – şi care au o producţie redusă de enzime digestive la nivelul pancreasului – în contextul abuzului alimentar pot suferi o exacerbare a simptomelor de tipul durerilor abdominale, scaunelor diareice grăsoase, senzaţiei de greaţă sau vărsăturilor. Consumul de alcool poate declanşa un episod de pancreatită acută suprapusă pe inflamaţia cronică a pancreasului“, atrage atenţia dr. Ciupercă.

Grăsimile stimulează puternic contracţia colecistului

De asemenea, frecvent, pot apărea colicile biliare, adesea secundare pietrelor la fiere, cunoscute sau nu. Bila este produsă de către ficat şi este înmagazinată în vezica biliară, apoi este eliberată în intestin, unde va fi amestecată cu alimentele parţial digerate. Rolul ei este de a ajuta la digestia alimentelor bogate în grăsimi.

Colicile biliare se declanşează mai ales în urma consumului de grăsimi, acestea fiind cel mai puternic stimul pentru contracţia colecistului. „Iar această contracţie poate duce la deplasarea pietrelor temporar sau persistent în calea de evacuare a colecistului sau în calea biliară“, explică dr. Elena Ciupercă.

Colicile biliare se pot remite, spontan sau cu tratament, uneori însă apar şi complicaţii de tipul colecistitei acute – inflamaţia acută a colecistului care determină durere persistentă în abdomenul superior central sau spre dreapta, eventual cu iradiere în umărul drept, uneori cu febră, greaţă şi vărsături, pentru care pacientul necesită internare de urgenţă.

Alimentele iuţi şi acre, prielnice pentru gastrită şi ulcer

Boala de reflux gastroesofagian, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal sunt afecţiuni care se pot agrava în contextul exceselor de Sărbători. Simptome precum arsuri, durere în abdomenul superior, greaţă sau vărsături se pot agrava, ca şi în situaţia în care se consumă alimente care cresc aciditatea gastrică – alimente iuţi, acre, băuturi carbogazoase, alcool.

„Peste 10% din populaţia României suferă de diabet şi, deci, are restricţie la dulciuri şi făinoase, cu indicaţie majoră a cântări mâncarea, lucru pe care nu îl face aproape niciun pacient cu diabet. Iar în perioada Sărbătorilor, excesul determină frecvent hiperglicemii severe cu «stare rea», astenie, ameţeli, sete intensă, necesitând frecvent echilibrare prin spitalizare“, precizează dr. Doru Negru.

Afecţiunile hepatice se pot agrava

Bolile hepatice cronice, indiferent de cauză – virală de tip B, B+D, C, etanolică, metabolică, autoimună – pot suferi o agravare, dacă boala hepatică este avansată, în contextul consumului de alcool, atrage atenţia dr. Elena Ciupercă. „Alcoolul este un toxic hepatic şi, în situaţia afectării hepatice anterioare, efectele sale sunt amplificate. Probele hepatice se modifică suplimentar, iar clinic se manifestă prin oboseală, disconfort la nivelul abdomenului superior drept, apariţia lichidului în cavitatea abdominală cu mărirea de volum a abdomenului, confuzie, somnolenţă, convulsii, comă.“

„Persoanele care au ciroză hepatică cu varice esofagiene sau lichid de ascită în abdomen pot, de asemenea, să aibă probleme dacă nu respectă restricţia de sare. Sarea reţine apa şi astfel varicele esofagiene se pot mări şi se pot rupe cu hemoragie digestivă severă, iar lichidul de ascită poate creşte în volum“, mai spune medicul gastroenterolog.

Dieta fără gluten trebuie păstrată şi de Sărbători de cei care suferă de boala celiacă. „Renunţarea la dietă în cazul persoanelor care au intoleranţă la gluten duce la reapariţia simptomelor: diaree, dureri abdominale, greaţă, vărsături – care pot fi extrem de severe şi pot duce la criză celiacă. Uneori, consumul de gluten nu este intenţionat, aceşti pacienţi trebuie să ştie în permanenţă compoziţia alimentelor pe care le consumă şi este extrem de dificil pentru ei să mănânce în vizită la cei dragi de Sărbători sau la restaurant“, potrivit medicului Elena Ciupercă.

Soluţia tuturor acestor probleme de sănătate nu este tratamentul medicamentos, ci prevenirea simptomatologiei prin limitarea aportului şi mestecarea corectă a alimentelor. „În concluzie, mâncatul şi băutul rezonabil cu ocazia Sărbătorilor de iarnă sunt cel mai eficient mijloc de a te simţi bine“, conchide dr. Doru Negru.

Când trebuie să ne prezentăm la medic?

Simptomele severe sau persistente de tipul durerilor abdominale, vărsăturilor, tulburărilor de tranzit, asocierea cu febra sau sângerarea digestivă necesită evaluare medicală pentru stabilirea unui diagnostic şi pentru tratament adecvat, afirmă dr. Elena Ciupercă.

„Sărbătorile de iarnă înseamnă mai mult decât mâncare şi băutură, înseamnă bucurie, stare de bine şi momente frumoase alături de oameni dragi. Oricât de gustoasă este bucătăria tradiţională românească, este important să evităm abuzurile, să nu uităm că, pe lângă neplăcerile de moment, acele calorii în plus înseamnă şi kilograme în plus. Iar persoanele care au probleme de sănătate trebuie să menţină dieta care le-a fost recomandată şi pe durata Sărbătorilor“, conchide dr. Elena Ciupercă.