Cum au început românii să joace fotbal profesionist. Poveştile primelor echipe din ţară: Botoşani - echipa muncitorilor din uzine

Generaţia de aur a Botoşaniului

Pe harta fotbalului românesc au existat de-a lungul timpului numeroase echipe care au reuţit să marcheze goluri importante pentru istoria sportului din ţara noastră.

Adevarul.ro vă prezintă povestea din spatele celor mai vechi echipe de fotbal româneşti şi evoluţia pe care au avut-o de-a lungul vremii.

FC Braşov, echipa fanion a oraşului de sub Tâmpa, de 75 de ani

Unul dintre cele mai vechi cluburi din România se afla la poalele Tâmpei. Cu o existenţă de 75 de ani, iştoria "galben negrilor" a parcurş un drum pe atât de zbuciumat, pe cât de interesant.

Potrivit site-ul fcbrasov.ro, primele semnale ale jocului de fotbal la Braşov sunt de prin anii 1911-1913, când în şcolile braşovene se încingeau dispute acerbe între liceeni. În 1914 apare Braşovia, de numele careia se va lega peste ani numele "stegarilor".

Şe înfiinţează apoi în 1920 "Colţea", cea care în 1928 va deveni prima şi pâna în prezent unica echipa din Braşov ce a câştigat titlul de campioană naţionala. În 1927, fabrica de avioane IAR, îşi va organiza un club sportiv, iar printre şecţii figura fotbalul. Apar apoi A.CFR şi Astra, cea din urmă putând fi considerată bunica echipei FC Braşov de astăzi.

Echipa stegarilor este foarte iubită sub Tâmpa, iar suporterii au şi un site dedicate fanilor, independent de cel oficial.

Primele echipe de fotbal ale Sibiului: Şoimii CFR Sibiu, campioana din 1948-1949

Fotbalul este un sport cu tradiţie în fosta capitală culturală europeană. Şoimii CFR Sibiu termină pe primul loc în 1949, „după un campionat foarte bun”.

În volumul „Istoria fotbalului sibian” scris de Ioan şi Mircea Galaţă şi publicat în anul 2008 la Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu autorii vorbesc despre primele echipe de fotbal din urbea de pe Cibin. 
 
„Sibiul este printre primele oraşe în care fotbalul se dezvoltă datorită faptului că burgul are relaţii economice puternice cu mari oraşe din Ungaria, Elveţia, Austria şi a faptului că în oraş trăiau comunităţi puternice de saşi, evrei şi unguri. 
 
În anul 1913 ia fiinţă la Sibiu Societatea de Gimnastică, Sport şi excursii „Şoimii”, care are la bază un statut bine întocmit, menit să cuprindă în practicarea sportului foarte mulţi tineri. Fotbalul se dezvoltă pe maidanele Terezianului, cartier ce a dat cei mai reprezentativi jucători, atât pentru Sibiu cât şi pentru reprezentativa României.

FC Baia Mare, clubul care s-a luptat cu giganţii Europei

Fondat în anul 1948 de către managerul trustului Phoenix Baia Mare, de-a lungul timpului echipa a cunoscut mai multe nume, precum CSM Baia Mare, Metalul Baia Mare, Energia Trustul Miner Baia Mare, Minerul Baia Mare, CSM Baia Mare, Minerul Baia Mare, FC Baia Mare, FC Maramureş Baia Mare, FC Baia Mare cel din urmă fiind FC Maramureş Universitar, nume pe care îl păstrează şi astăzi.

Iniţial meciurile echipei se disputau pe stadiunul Phoenix, urmând ca mai apoi, la decizia autorităţilor şi cu ajutorul muncii voluntare a cetăţenilor să se ridice stadionul Dealul Florilor, considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne din ţară.
 
Unul dintre cele mai importante nume legate de echipă a fost cu siguranţă cel al lui Viorel Mateianu. Fiind un antrenor de excepţie acesta a reuşit să mobilizeze echipa astfel încât în anul 1978 aceasta a promovat în liga I, reuşind să câştige meciuri contra Stelei, a echipei Dinamo sau Universitatea Craiova.

Prima echipă de fotbal a Ploieştiului. „Bufniţele“ de la Atletic Club United se antrenau pe întuneric pentru ca adversarii să nu le descifreze jocul

Cu mult înainte ca Juventus Bucureşti să se mute la Ploieşti şi să devină Petrolul, cea mai iubită echipă de fotbal a oraşului, în 1906, un grup de muncitori străini a pus bazele primului club de fotbal din Ploieşti, Atletic Club United. Echipa, poreclită „Bufniţele“,se antrena pe întuneric pentru ca adversarii să nu-i spioneze şi să le descifreze jocul.

În scurta istorie sub denumirea de Atletic Club United, între 1906-1915, primul club de fotbal din Ploieşti a reuşit performanţe incredibile pentru acea vreme. În 1912, AC United Ploieşti a fost prima echipă de fotbal din provincie care a devenit campioană.

Primul club de fotbal din Ploieşti a fost fondat în 1906 de câţiva funcţionari străini, americani şi olandezi, de la Rafinăria Română-Americană, sub preşedinţia inginerului olandez Jacob Koppes.

Una dintre primele echipe de fotbal din Arad, la care a jucat Duckadam, a fost dizolvată de legionari

AMEFA Arad a fost una dintre primele echipe de fotbal din Arad, fondată în 1911, fiind afiliată la compania de cale ferată Astra.

Denumirea cea mai folosită astăzi este cea de Vagonul, însă de-a lungul timpului formaţia arădeană a purtat mai multe denumiri.

AMEFA (Asociaţia Muncitorilor pentru Educaţie Fizică Arad) a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de o sută de ani. În anul 1948 poartă denumirea de UVA (Uzina de Vagoane Arad) – AMEFA, iar în 1955 pe cea de Metalul Arad.
Doi ani mai târziu se numeşte Energia Arad, iar în 1959 revine la denumirea iniţială, cea de AMEFA. Spuneam că denumirea cea mai uzitată este cea de Vagonul, denumire pe care o primeşte în anul 1962. În 1973 îşi schimbă din nou numele şi devine Unirea Arad, iar un sezon mai târziu - Rapid Arad.

În anul 1986 se numeşte CSM Rapid Arad, iar în 1986 revine la denumirea de Vagonul Arad. CSM Vagonul Arad avea să devină un an mai târziu, în1987.

Destinul zbuciumat al primei echipe de fotbal de pe teritoriul actual al României

Acum mai bine de 110 ani, la Timişoara apărea primul club de fotbal de pe teritoriul actual a ţării. Echipa numită iniţial Football Club Timişoara a trecut prin numeroase schimbări de-alungul timpului şi a dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Actul de naştere al fotbalului românesc este disputat în continuare între Arad şi Timişoara, cea dintâi mărturie consemnată în presă referitoare la o partidă de fotbal a apărut în prima parte a anului 1899, la Timişoara.

Pe 25 iunie, ziarul local de limbă maghiară „Közlöny” (cunoscut şi ca "Gazeta Maghiară") a menţionat un joc între două echipe de elevi ai Liceului Piarist, meci disputat pe terenul Velocitas, în cadrul unor serbări şcolare, şi încheiat, după doar 45 minute, cu scorul de 0-0. Aceasta a fost prima menţiune în presă, însă jocul apăruse în oraş deja de câţiva ani, după cum consemnează Iosif Dudaş în cartea "Timişoara - leagănul fotbalului românesc" (1971).

Unirea Alba Iulia - 90 de ani de istorie în fotbal: de la semifinală în Cupa României, la insolvenţă şi desfiinţare

Alba Iulia nu mai are după foarte mulţi ani un club de fotbal care să joace într-o ligă superioară la nivelul seniorilor. FC Unirea s-a retras din campionatul Ligii a II-a înainte de începutul returului. Se încheie astfel, o istorie veche de aproape 90 de ani, concretizată prin câteva rezultate importante: semifinală de Cupa României şi trei sezoane în Liga I.

FC Unirea Alba Iulia s-a înfiinţat în anul 1924, prin fuziunea Clubului Sportiv Alba Iulia cu echipa Liceului Mihai Viteazul Alba Iulia. La început a purtat denumirea de „Unirea Mihai Viteazul”. După 10 ani de la fondare a participat la prima ediţie a Diviziei B, iar la final a ocupat locul 6.

Unirea s-a menţinut în a doua divizie până în 1939, când a retrogradat. În 1947 denumirea echipei a fost schimbată în FC Unirea Alba Iulia şi a jucat cea mai mare parte a următorilor 20 de ani în cea de-a patra divizie de fotbal. În 1970 a promovat în Divizia C, unde a stat timp de 9 sezoane. A revenit în Divizia B în anul 1979, unde a rezistat doar un campionat. În decada anilor 80, clubul de fotbal din Alba Iulia s-a perindat între cele două divizii. 

FC Vaslui, o echipă de fotbal care a scris istorie: 11 ani de la promovarea în Liga I

FC Vaslui este, poate, cea mai frumoasă echipă de fotbal care, de-a lungul puţinilor ani de când activează pe prima scenă a fotbalului românesc a reuşit să facă cinste ţării noastre în întâlnirile din Europa. La 13 ani de la înfiinţare, „Adevărul“ vă propune o retrospectivă a celor mai furmoase momente din istoria acestui club.

Înfiinţată în vara anului 2002, FC Vaslui a reuşit performanţa ca după doar trei ani să promoveze pe prima scenă a fotbalului românesc. A fost un vis îndeplinit pentru mii de susţinători ai acestui sport, de toate vârstele, dintr-un oraş care nu ieşea cu nimic în evidenţă la nivel de ţară.

„Vasluiul poate fi mândru de această promovare meritată, promovare jucată pe teren. Îmbucurător este faptul că aici s-a realizat o performanţă curată. Când eram în Divizia A, am auzit că nu poţi să promovezi dacă nu faci blaturi, însă la Vaslui, drept să vă spun, nu au existat aşa ceva", spunea la acea vreme, Mircea Rednic, antrenorul care reuşise marea performanţă.

Muncitorul Reşiţa, cea mai veche echipă de fotbal a oraşului şi, probabil, a judeţului

În anul 1911, luna iulie, salariaţii şi sindicaliştii uzinelor StEG Reşiţa înfiinţează probabil primul club polisportiv din zona Caraş-Severinului, sub denumirea de Reschitzarer Arbeiter Klub - în traducere libera: Clubul Reşiţean al Muncitorilor.

În anul 1911, luna iulie, salariaţii şi sindicaliştii uzinelor StEG (K&K privillegierte ostereichische Staats Eisenbahn Gesseltschaft - Societatea privilegiată imperială şi regală a căilor ferate de stat - viitorul UDR - şi mai apoi Combinat Metalurgic Reşiţa) înfiinţează probabil primul club polisportiv din zona Caraş-Severinului, sub denumirea de Reschitzarer Arbeiter Klub - în traducere libera: Clubul Reşiţean al Muncitorilor, preşedintele clubului fiind Kormoczy Victor.

La înfiinţare clubul a avut mai multe secţii: fotbal, box, popice, atletism şi schi. Echipa de fotbal activează în campionatul Ungariei de sud, echivalentul ligii a III-a de astăzi, ligă în care joacă şi acum echipa de fotbal Muncitorul Reşiţa.

Pasiunea pentru fotbal mai mare decât frica de Securitate. Fotbalul la Botoşani s-a jucat de la agonie la extaz cu dribling-urile marelui Dobrin

În România pasiunea pentru fotbal nu are limite. Scandările fanatice ale suporterilor se pierd în umbra unui secol de fotbal, de lacrimi, bucurie şi istorie scrisă despre balonul rotund.

Dacă  în marile oraşe ale ţării au fost fondate echipe de către marile compani şi instituţii de stat cu finanţări şi influenţă deloc de neglijat, la Botoşani pasiunea pentru fotbal a ţinut loc şi de foame şi de finanţare şi de echipament sau influenţă. O mână de muncitori din uzinele ”Epocii de Aur”, măcinaţi de microbul sportului cu balonul rotund  au întemeiat alături de o mână de suporteri  înfocaţi o echipă care a ajuns să facă istorie în nordul Moldovei.

Istoria fotbalului la Iaşi. 68 de ani de existenţă, opt denumiri ale echipei, zece retrogradări în diviziile inferioare şi un singur sezon de povestit nepoţilor

Fotbalul la Iaşi trezeşte în continuare pasiuni aprinse, dar trecutul echipei-fanion a municipiului arată că suporterii de odinioară au trăit aceleaşi dezamăgiri ca şi cei din prezent.

27 aprilie 1945 este data la care a fost înregistrată oficial prima echipă de fotbal din Iaşi. Este vorba despre Sportul Studenţesc, o grupare pusă pe picioare de studenţi pasionaţi de jocul cu balonul rotund. O lună mai târziu, pe 31 mai 1945, devine A.S.P.I. (Asociaţia Sportivă Politehnica Iasi). Participă la prima ediţie postbelică a Diviziei B, 1946-1947, ocupând locul 12, din 14 echipe în seria a II-a. În 1948 Politehnica devine C.S.U. (Clubul Sportiv Universitar). În campionatul diviziei secunde ocupă locurile 4 (1947-1948) şi 6 (1948-1949).

În 1949 se înregistrează prima încercare de fuzionare între fotbaliştii muncitori şi studenţi, alcătuindu-se, cu ocazia unui meci amical, o formaţie cuprinzând pe cei mai valoroşi jucători de atunci, din oraşul Iaşi.

La acest material au participat Simona Suciu, Miruna Luca, Dorin Timonea, Ramona Găină, Cosmin Carp, Ionuţ Balaban, Cristian Franţ, Vali Silaghi, Untaru Claudia, Cezar Pădurariu, Dana Mihai.