Prima echipă de fotbal a Ploieştiului. „Bufniţele“ de la Atletic Club United se antrenau pe întuneric pentru ca adversarii să nu le descifreze jocul

Prima echipă din Ploieşti a fost înfiinţată în 1906. FOTO arhive

Cu mult înainte ca Juventus Bucureşti să se mute la Ploieşti şi să devină Petrolul, cea mai iubită echipă de fotbal a oraşului, în 1906, un grup de muncitori străini a pus bazele primului club de fotbal din Ploieşti, Atletic Club United. Echipa, poreclită „Bufniţele“,se antrena pe întuneric pentru ca adversarii să nu-i spioneze şi să le descifreze jocul

În scurta istorie sub denumirea de Atletic Club United, între 1906-1915, primul club de fotbal din Ploieşti a reuşit performanţe incredibile pentru acea vreme. În 1912, AC United Ploieşti a fost prima echipă de fotbal din provincie care a devenit campioană.

Primul club de fotbal din Ploieşti a fost fondat în 1906 de câţiva funcţionari străini, americani şi olandezi, de la Rafinăria Română-Americană, sub preşedinţia inginerului olandez Jacob Koppes.

Născut la Amsterdam, Jacob Koppes s-a stabilit în Ploieşti spre sfârşitul anilor 1890, iar fotbalul a fost marea pasiune a vieţii sale.

La început, în echipă evoluau doar jucători străini şi abia în 1912 şi se adaugă şi un român, un jucător numit Vintilescu. Printre primii jucători ai echipei se numărau Cohen, Braizer (C), fraţii Septimer şi Severin Mayor, Binder, Kolman, Van Beck, Meyer, Bolton, Vintilescu, Perks, von Vitzeck, Smith, Muller, Faas, Parsons.

Pentru că nu aveau propriul stadion, la început, AC United Ploieşti juca meciurile pe stadioanele echipelor rivale din Bucureşti, Olympia, Colentina sau Bolta Rece, dar situaţia s-a remediat în scurt timp, după ce, în 1909, din iniţiativa primarului ploieştean Radu Stanian şi a preşedintelui conservatorilor, Take Ionescu, este construit un stadion cu 800 de locuri.

Arena, numită „La Şosea“, datorită apropierii de drumul Bucureşti-Ploieşti se afla pe Strada Lunei, astăzi parcul Mihai Eminescu.

Iată ce scriau ziarele vremii despre un meci al ploieştenilor. „Duminică 19 aprilie, pe platoul de lângă Gara Centrală, de la ora 3 după-amiază, s-a disputat matchul de fotbal dintre United FC şi Colentina. Ai noştri au bătut cu 8-2, Binder fiind eroul zilei care a shootat în cotcă la ţintă de cinci ori. La întâlnire au participat primarul Ploieştiului, domnul Scarlat Orăscu, oamenii de afaceri Max Şapira, D. Hariton, Gheorghe Cantacuzino, Constatin Negruzzi care au oferit mulţimii gratuit mâncare şi băutură din belşug“ (Ziarul sportiv local „Depeşa Prahovei“).

Echipa, al cărei echipament era în culorile alb-galben-albastru,a fost poreclită la acea vreme „bufniţele“ pentru că se antrenau mai mult în întuneric, la lumina de pe stradă, pentru ca adversarii să nu-i poata spiona şi să le fie descifrat jocul.

„Reţeta“ a avut succes pentru că, în sezonul 1911-1912, înainte de Primul Război Mondial, United a câştigat campionatul naţional, învingând în meciul decisiv, disputat la Ploieşti, pe Olympia Bucureşti, cu 6-2.

Cupa din argint Hans Herzog (pe atunci campionatele purtau un nume de Cupă, după preşedintele clubului care dona trofeul) a fost decernată echipei pe 2 iunie 1912, la lăptăria Flora din Bucureşti.

Amuzant este că bucureştenii au evoluat în numai 9 jucători, ceilalţi doi titulari, elevi, nu au putut veni la Ploieşti din cauza părinţilor, care nu le-au dat acordul pentru deplasare.

Echipa s-a divizat după plecarea străinilor

În 1914, după ce mai mulţi străini din echipă părăsesc ţara, AC United Ploieşti începe să se destrame, iar echipa se divide în Româno-Americană Bucureşti şi Prahova Ploieşti, care va duce mai departe tradiţia ploieşteană a fotbalului.

Echipa nou înfiinţată prin redenumire (1915), Prahova Ploieşti, tot sub conducerea olandezului Jacob Koppes, câştigă chiar în primul sezon campionatul naţional şi îşi continuă istoria, sub diverse nume – Prahova Ploieşti, Partizanul Ploieşti (din 1950), Flacăra Ploieşti (1951), Metalul Ploieşti (1956), Energia Ploieşti (1957), Prahova CSU Ploieşti (1984) şi Prahova Argus Ploieşti (1999).

După 1989, echipa retrogradează în eşalonul al III-lea (1991) şi apoi în campionatul judeţean, aşa-zisa Divizie D (1995). Rămasă fără sprijin material, Prahova, fostă campioană a ţării şi una dintre cele mai vechi echipe româneşti, cunoaşte trista soartă a anonimatului, dispărând în 2001 de pe scena fotbalistică.

Mai puteţi citi

Mircea Dridea, „lupul“ care a învins Liverpool şi naţionala Franţei

FOTO VIDEO Cupa României a fost expusă la Ploieşti. Fanii vin ca la pelerinaj, pentru a atinge trofeul

VIDEO Iulian Bădescu, primarul Ploieştiului, a explicat cum va achita prima de 3 milioane de euro pentru performanţele echipei Petrolul