Belea: Laaaaaa muuuulţiiiii aaani, conducător iubit!
 
Alex: Taci, mă, că te aud drogaţii şi ne sparg geamurili! Te-ai prostit? Ce dreacu’ ai? 
 
Belea: Eşti tu fraier, bă, ne dăm şi noi bine cu partidu’, fraiere, că altfel iar facem plajă la vară pe digul de la Lacul Morii şi nu la Brazilica, cu gagicuţa cu 30 de ani mai tânără!
 
Alex: Păi, dacă ar fi cu 30 de ani mai tânără, ar avea minus 13 ani!
 
Belea: Să moară doamna Firea, că l-a lovit pă ăsta matematica în ajun de revelion! Bravo, mă! Laaaaaa muuuulţiiiii aaani, conducător iubit! Ţiu să îţi mulţumesc, că să dea draaa... tot binele din lume lui nea cIordache, că am studiat anul ăsta mai mult despre legi şi drept constituţional decât a făcut Nicolicea la facultate. 
 
Alex: Unde, mă, la Jilava, la Rahova? E de-al nostru, frăţică?
 
Belea: Te-a lovit acu’ caterinca, mă! Acu’, să-ţi trăiască ţie familia, acu’ te-a lovit humoru’!
 
La filiala de Harvard a lu’ „Spiru Haret“, băi, acolo a terminat. Biroul lor de la Turnu-Severin, gloria ştiinţei şi cercetării din România, tigrul Europei, să trăiască neamurili lui Tudose şi Grindeanu, că au făcut minunili astea posibile! 
 
Îţi mulţumim, nea Liviule, pentru Codrin. Da, bre, că altfel nu aflam noi în vecii vecilor că eroii adevăraţi ai revoluţiunii au fost oameni de acilea, de la noi, flăcăi de toată isprava din Ferentari. E drept că mai „dă“ ei în cap la lume, mai cu nişte afaceri cu prostituate, droguri şi alte şmenuri, dar în rest sunt băieţi cinstiţi şi eroi de eroi! Eu zic că ar merita nişte nume de staţii de metrou – Clanul Duduianu, Clanul Ştoacă, Clanul Brutarilor, ca să ne cunoaştem şi noi adevăraţii luptători de la revoluţiune.
 
Îţi mulţumim şi pentru Firea, Olguţa şi Daea. Nea Daea pentru noi este Hegel 2! Vorbeşte pe limbile noastre, ale oilor, ale plantelor, nu ca urâţii ăia intelectuali care nu te „place“ pe matale. Şi doamna Olguţa. Aşa ceva, să îi şcolească ea cum a făcut pe străinezii ăia de fiţe... Le-a zis, bre, în „iengleză“ şi „francieză“ de a dat icterul în Şakspeare şi în Voltaire ăia. Ca să nu mai vorbim de doamna Firea, că a făcut Bucureştiul să fie mai frumos ca balconu’ lu Mimi de la videochat!
 
Şi să nu uit, bosulică, de senatorii PSD. Doamne fereşte, că dacă nu ar fi ei de unde ar învăţa boborul ăsta sfânt şi smerit (trăiţi, domnu’ Becali!) despre chestii atât de necesare? Uite aşa, cu Bacalbaşa, Şerban Nicolae şi vedeta aia de la Constanţa, „pricepe“ acuşi oamenii şi urările noastre de acilea, din ghetou. Băieţii ăştia, nea Liviule, ar face concurenţă serioasă pe Centură, aşa că bine ca îi ţii acolo, la parlament, şi nu ne strică noua afacerile acilişea.
 
Mulţumim că încerci să ne aduci împreună. Sper că o să fim şi anul ăsta câteva sute de mii bune pe 20 ianuarie, hotărâţi să îţi mulţumim din inimă.
 
Ar trebui să dăm şi cu nişte pocnitori, dar nu avem, că până să ajungem noi la nivelul lui Negoiţă mai e, nea Liviule. 
 
Nea Liviule, ar fi multe de zis şi de urat, dar ştiu că eşti ocupat cu cocotierii ăia. Deh, trebuie să îi faci un viitor şi Bombonicăi mici, aşa că te las cu tradiţionalul „Marş du tramvai“ şi „La mulţi, mulţi ani!“.