Taxă pe românism

„Plătiţi sau veţi fi executat silit” - versiunea de răspuns la ghişee. Ce s-a schimbat în România capitalistă faţă de România socialistă? Poate doar denumirile instituţiilor şi bogaţii ei care acum nu mai au nevoie să disimuleze. Pot să-ţi trântească opulenţa lor mitocană în faţă. Atâta ştiu, atâta pot. Tu ca român de rând ai o singură obligaţie: să te supui şi să taci.

Marian Cenean, un roman ca noi toţi mi s-a plâns mai deunăzi că a primit un document de la Primărie prin care i se cerea să plătească peste 3000 de lei taxe de regularizare la taxele locale, ca urmare a unor întârzieri la plata impozitelor cuvenite. Omul s-a şocat. La ghişeu a fost anunţat sec că este vorba de o „nouă taxă” , introdusă în urmă cu 5 ani şi că datorită faptului că nu a achitat-o acum, în acest moment trebuie să achite penalităţile, plus taxa sau, evident va fi executat silit. Omul a înţeles că noua taxă e "una de românism". Oricât a obiectat cum că n-a ştiut de nici o lege, de nici o nouă taxă, n-a primit decât acelaşi răspuns, la fel de sec: „Plătiţi sau veţi fi executat silit”.

Omul şi-a făcut calculele. Plin de datorii la bănci este. Şomer este de peste 12 luni şi în ultimele 6 luni n-a mai încasat nici un leu de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă pe motiv că nu a acceptat o slujbă ce-i fusese oferită. Însă omul nostru e inginer electronist şi i se oferise un loc de muncă de necalificat în construcţii. Marian nu ştie să lucreze în construcţii, n-a lucrat niciodată în domeniu. Aşa că a cerut în continuare un loc de muncă în electronică sau în contabilitate primară, pentru care absolvise un curs de calificare. I s-a retras la fel de sec şi fără comentarii indemnizaţia de şomaj cu specificaţia pe document cum că a refuzat ofertele prezentate şi ca urmare nu mai este eligibil pentru a primi indemnizaţia de şomaj. Acasă soţia munceşte din greu pe bani de nimic. Cei doi copii sunt şcolari iar minunata şcoală din statul nostru socialist cu faţă inumană este atât de gratuită încât ajunge să-i ridice omului nostru din buzunare un buget lunar de minim 100 de lei, bani pe care oricum nu-i mai are şi nici nu-i mai poate împrumuta din toamnă. Băncile îl ameninţă cu evacuarea. De când a început nebunia cu criza şi nebunia politică în România, lumea a înebunit, crede omul nostru. Altminteri nu poat e înţelege cum de băncile au ajuns să facă cea mai mare naţionalizare de case şi bunuri din istoria României. Aşa cum nu poate înţelege nici cum de în România capitalistă centralizarea e cuvântul de ordine. 

A aplicat până acum sute de CV-uri. E prea bătrân crede. Nimeni nu vrea un om aflat în pragul celor 50 de ani ai săi. E bun de aruncat la gunoiul societăţii. E prea tânăr să se pensioneze. Cică România e un stat social. Marian se întreabă pentru cine, dacă nu pentru bogaţii României şi doar pentru ei?

Utilităţile le vor fi închise în curând. Mâncarea oricum nu le ajunge. Ca să lucreze cu ziua în agricultură ar face-o dar pe de o parte n-a găsit nimic de muncă, iar unde a găsit ceva de făcut, banii pe care i-ar primi pe zi, nu i-ar ajunge nici să-şi plătească drumul până acolo şi înapoi acasă. A intrat în greva foamei de câteva zile pentru că nu mai ştie ce să facă. Doar că el nu are nici un partid interesat în spate care să facă o dramă ieftină din greva lui. Oricum ai da-o, eşti bun doar de taxat!

Update: Povestea lui Marian poate fi povestea oricui în România şi este inspirată din cazul real al clujeanului Mircea Florea care a cerut să fie eutanasiat pentru că nu şi-a găsit un loc de muncă, dar şi din realităţile pe care le trăim zi de zi. În rest, textul de mai sus este doar o ironie neagră şi imaginară, un fel de pamflet cu râsul îngheţat în colţul gurii. Mâine am putea fi oricare dintre noi în aceeaşi situaţie. Textul a mai fost publicat in rubrica "Instantanee româneşti" din pagina de Facebook a autoarei.