STUDIU Jumătate din români, preponderent cei cu studii primare sau medii, vor ca Religia să fie materie obligatorie în şcoli

Un român din doi sunt de acord ca religia să fie materiale obligatorie în şcoli FOTO Adevărul

Un român din doi este de acord ca religia să fie materie obligatorie în şcolile publice, însă cei care susţin predarea acestei materii sunt mai degrabă persoanele cu studii primare şi medii. Aşa arată un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research pe tema atitudinilor cu privire la predarea religiei în şcoli.

Un român din doi este de acord ca religia să fie materie obligatorie în şcolile publice. Aşa arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research pe tema atitudinilor cu privire la predarea religiei în şcoli, derulat în perioada 30 martie - 2 aprilie, pe un eşantion de 1.000 de persoane trecute de 18 ani.

Potrivit cercetării, 64% dintre respondenţi sunt de părere că în şcoli ar trebui predată nu doar religia, ci şi istoria religiilor. De asemenea, şapte din zece români consideră că religia ar trebui predată de absolvenţii de teologie. „Indiferent de caracterul obligatoriu al predării acestei materii în şcoli, cei mai mulţi dintre respondenţi văd ca fiind necesară predarea de către o autoritate în domeniul respectiv”, subliniază studiul.

Predarea religiei în şcoli, susţinută de cei cu studii primare şi medii

Cei care susţin predarea religiei în şcoli sunt mai degrabă persoane cu studii primare şi medii, şi nu cei care au studii superioare, potrivit studiului în care se arată că sunt trei segmente omogene care definesc curente de gândire diferite.

Concret, cel mai numeros segment, al celor interesaţi de religie, acoperă jumătate din populaţia României, pentru care  primează ca importanţă atât predarea religiei în mod obligatoriu, dar şi predarea materiei de către un teolog. Din rândul acestora fac parte preponderent femeile (58%), persoanele cu studii medii (56%) şi cele care au copii (56%).

Al doilea segment ca pondere este al celor interesaţi de calitatea informaţiilor (35%), aceştia punând accentul pe predarea religiei de către o autoritate avizată, adică absolvenţi ai facultăţilor de teologie. Bărbaţii şi persoanele cu studii superioare sunt cei care insistă ca religia să fie predată de cei avizaţi, respectiv teologii.

Al treilea segment, al celor interesaţi de cultură generală (14%) îi caracterizează pe aderenţi ca fiind de acord cu ideea conform căreia în şcoli ar trebui să se predea istoria religiilor. Aceştia sunt mai degrabă bărbaţii (17%), cei cu studii superioare (19%) şi persoanele care declară că au alte religii decât cea creştin-ortodoxă. 

Religia, predată de absolvenţi de teologie

„Se poate trage concluzia că bărbaţii şi persoanele cu studii superioare sunt interesaţi de o educaţie religioasă oferită de persoane cu vocaţie, absolvenţi ai facultăţilor de teologie. De asemenea, aceste categorii de persoane susţin mai degrabă instruirea elevilor în spiritul dobândirii cunoştinţelor de cultură generală prin acordul cu predarea istoriei religiilor”, se arată în studiu.

Astfel, subliniază studiul, la nivelul populaţiei din România, predarea religiei în şcoli este un lucru dezirabil. „Faptul că mai ales părinţii sunt de acord cu această măsură demonstrează un interes al acestora faţă de educaţia copiilor pe mai multe planuri, religia fiind una dintre manifestările spiritului civic necesar a fi transmis fiecărui copil încă din primii ani de şcoală”, conchide cercetarea.

Un ONG cere consolidarea statutului orei de Religie

La începutul lunii aprilie, Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), un ONG care funcţionează cu binecuvântarea Patriarhiei Române, a anunţat că lucrează la un proiect de modificare a Constituţiei, prin care statutul orei de Religie să fie consolidat în cadrul Legii fundamentale a statului român.

Reprezentanţii asociaţiei doresc includerea în Constituţie a articolului 18 din Legea Educaţiei, care specifică faptul că elevii sunt înscrişi automat şi se pot retrage în baza unei cereri scrise. Juriştii sunt, însă, sceptici cu privire la şansele de reuşită ale unui astfel de proiect, pe motiv că el contravine unei decizii luată de Curtea Constituţională.

Iniţiativa, apreciată de Patriarhia Română, nu a fost văzută cu ochi buni de profesorul Emil Moise, cel care a contestat la Curtea Constituţională modalitatea de înscriere la ora de Religie şi a declanşat schimbarea de perspectivă.

„Cum să propui modificarea Constituţiei prin solicitarea ca un articol neconstituţional să intre în Constituţie? Aceste propuneri n-au legătură cu realitatea juridică, ele presupun eliminarea din Constituţie a alte patru articole care s-ar bate cap în cap”, a spus, revoltat, Emil Moise.