România medievală: şi în 2019 suntem repetenţi la lupta împotriva urii
0
Consiliul Europei pune România la zid pentru discursul rasist şi intolerant din societate, dar şi pentru indiderenţa autorităţilor şi a sistemului de justiţie penală faţă de crimele comise din ură şi faţă de discriminarea împotriva romilor şi a minorităţilor sexuale, criticând dur Poliţia pentru discriminare rasială.
Într-un raport privind România, Consiliul Europei subliniază că la noi în ţară minoritatile sexuale, romii, dar si refugiaţii sunt victime ale discursului urii si neacceptarii. În ciuda numărului mic de persoane care caută azil politic in România, opinia publică în legătură cu aceştia s-a schimbat de la o empatie iniţială către o ostilitate crescândă în ultimii ani, arată raportul.
„Discursul bazat pe ură, rasist şi intolerant, atât în public, cât şi pe Internet, a devenit o problemă larg răspândită, în special împotriva romilor, a minorităţii maghiare, a persoanelor LGBT şi a comunităţii evreieşti”, notează Comisia pentru combaterea rasismului şi intoleranţei (ECRI). Experţii evidenţiază creşterea climatului homofob şi transfobic în societatea românească, subliniind îngrijorarea faţă de „presupusele cazuri de discriminare rasială din partea Poliţiei, în special a romilor, şi de faptul că niciun organism independent nu a fost însărcinat cu investigarea acestor cazuri”. Nu în ultimul rând, raportul Consiliului Europei notează că aproape niciodată nu sunt iniţiate acţiuni penale împotriva acestor infracţiuni.
Instituţii decorative
„Tot ce apare în raportul final este şi asumat de autorităţile statului român. Nu este vorba de o investigaţie de teren. Experţii ECRI au venit în România şi au întrebat ce faceţi pentru a monitoriza infracţiunile motivate de ură, sau ce faceţi pe discursul urii sau care este situaţia colectării datelor relevante, răspunsul venit din partea autorităţilor a fost, nu facem nimic, sau nu avem niciun fel de politică publică pe tema asta”, explică Romaniţa Iordache, expert senior FRANET pentru Agenţia pentru drepturile fundamentale a Uniunii Europene.
În opinia acesteia raportul nu trebuie să ne surprindă în condiţiile în care, după mulţi ani, avem din nou decizii ale CEDO care vorbesc despre profilaj etnic şi despre acţiuni ale poliţiei ţintite în comunităţi de rromi, cu intenţii rasiste.
„Era normal ca experţii ECRI să întrebe ce măsuri a luat statul român pe tematica asta sau a infracţiunilor motivate de ură. Am avut un caz ajuns la CEDO, tineri bătuţi în urma unui Gay Pride în anul 2006, unde Curtea vorbeşte în premieră despre complicitatea dintre autorităţi şi infractori, eşecul în a investiga şi a lua în calcul şi homofobia ca parte din motivul infracţiunii. Au trecut 3 ani de la decizia CEDO, şi de atunci noi suntem în dialog cu MAI, cu Academia de Poliţie, cu Ministerul de Justitie, încercăm să le explicăm că o hotărâre CEDO trebuie pusă în aplicare, şi că asta înseamnă norme metodologice astfel încât poliţistul să ştie să recunoască o victimă a infracţiunii motivate de ură, să ştie cum să vorbească cu o victimă, să ştiu unde să investigheze şi asta se aplică şi la procurori. Şi e vorba de toate minorităţile nu doar de romi sau LGBT. Dacă nu înţelegi importanţa personalizării, atunci când nu este vorba de o infracţiune întâmplătoare, ci pentru că identitatea victimei a generat-o, influenţează investigaţia, ancheta, întregul proces penal”, a explicat Romaniţa Iordache.
Aceasta critică faptul că tindem să criticăm „corectitudinea politică” multe cazuri însă nu înţelegem efectele şi ramificaţiei discursului care incită la ură. „E foarte simplu să zici băi corectitudinea asta politică ne tâmpeşte pe toţi şi haide să lăsăm libera exprimare să-şi facă de cap. Însă discursul care instigă la ură nu este liberă exprimare, este un abuz al acestui drept. Ce nu înţelegem noi este că fiecare picătură de ură care nu este tratată rămâne acolo şi sapă din ce în ce mai adânc. În momentul în care am avut anul trecut un referendum pentru familie am fost cu toţii şocaţi de tipul de discurs homofob pe care l-au practicat nu numai cei de la CpF, dar şi mulţi dintre politicieni. Întrebarea este ce s-a întâmplat cu toată ura aia rămasă în societate”
Referendumul eşuat şi urmările sale
Referendumul pentru redefinirea familiei nu a trecut din cauza prezenţei sub pragul electoral necesar de 30% pentru validare. Iar cei mai mulţi nu au ieşit la vot din ură pentru PSD, nu pentru că societatea românească a devenit, peste noapte, mai tolerantă, avertizează specialiştii.
„La ora actuală în România există un profund discurs al urii împotriva romilor, cum că sunt asistaţi social şi nu vor să muncească, discurs care se transformă în agresiuni asupra romilor. Nu se ţine cont de faptul că rata de şomaj este ridicată şi atunci, aşa că nu doar romii sunt afectaţi, nu e vorba că romii nu ar dori să muncească, e doar o generalizare. În plus, de cele mai multe ori, atunci când infracţiunea este comisă de persoane de etnie romă, este specificat acest lucru, ceea ce creşte ura faţă de romi, ca grup social”, arată reprezentantul Asociaţiei E-Romnja, Anca Nica. La rândul lor, reprezentanţii ONG-urilor care de ani de zile lucrează pe aceste probleme susţin că diagnosticul experţilor UE este cât se poate de corect şi nu poate fi negat de autorităţile de la Bucureşti. „Romania nu are habar cum să combată efectiv infracţiunile motivate de ură, nu are nici până astăzi o Strategie Naţională a Egalitătăţii şi Incluziunii, iar Avocatul Poporului e pe măsura domnului Ciorbea, o instituţie decorativă. Propunerile înaintate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării care să conducă la o asemenea strategie naţională au ramas probabil în sertarului doamnei premier. E nevoie, în termeni imediaţi, de un Avocat al Poporului credibil”, susţine directorul Asociaţiei ACCEPT, Florin Buhuceanu.
Şi sociologii sunt de aceeaşi părere. „La referendumul pentru familie, foarte mulţi oameni deşi poate în sinea lor considerau că a fi homosexual este păcat sau ceva inferior, nu erau totuşi de acord cu ideea de a interzice ceva ce oricum nu se putea face, aşa că electoratul nui a vrut să intre într-un joc al urii gratuite. Trebuie să facem distincţie între că nu îmi place de cineva şi că vreau „să-i dau în cap” acelei persoane. Referendumul era despre ”dat în cap” în condiţiile în care, persoanele minoritare sexual oricum nu se puteau căsători. A fost vorba despre o manipulare la care o parte din societate nu a vrut să participe”, este de părere sociologul Gelu Duminică. Mai mult, experţii susţin că acest întreg demers, reprezentat de referendumul pentru redefinirea familiei a dus la o consolidare a discursului urii împotriva diverselor minorităţi.„Discursul anti-gay s-a încins considerabil în cei trei ani în care defuncta Coaliţie pentru familie explica apăsat românilor cum trebuie să îşi trăiască viaţa de familie, cine se ”califică” şi cine nu pentru a merita recunoaşterea statului şi a comunităţii ca familie. A fost o perioadă dură pentru comunitatea LGBT, care a ieşit demonizată din această campanie orchestrată de Biserica Ortodoxă şi de o serie de biserici neoprotestante”, arată Florin Buhuceanu.
Mesajul Papei vs mesajul referendumului pentru redefinirea familiei
Sociologii susţin că întreg demersul Referendumului pentru redefinirea familiei trebuie să fie pus în contrateză cu mesajul de iertare transmis de Papa Francisc în numele Bisericii, comunităţii rrome de la Blaj. „Am totuşi o greutate pe inimă. Este greutatea discriminărilor, a segregărilor şi a maltratării suferite de comunităţile voastre. Istoria ne spune că nici creştinii şi nici chiar catolicii nu au fost străini de răul acesta atât de mare”, le-a spus Sanctitatea Sa acestora duminica trecută. „Mesajul Papei a fost unul de creştin profund, de iubire profundă şi de solidaritate. Papa nu a făcut altceva decât să transmit că Dumnezeu e acelaşi pentru toţi şi ne iubeşte pe fiecare în parte şi că diferenţele între oameni, credincioşi şi atei, heterosexuali şi homosexuali, romi şi majoritari, sunt făcute de oameni”, este de părere sociologul Gelu Duminică.
Se încarcă comentariile...
