Bugetul alocat pentru programul naţional de scleroză multiplă ajunge doar pentru jumătate dintre bolnavi
0Bugetul alocat programului naţional de scleroză multiplă anul acesta este de 96 de milioane de lei. Exact cât a fost şi anul trecut. Însă suma permite asigurarea tratamentului pentru numai 2.300 de bolnavi dintr-un total de aproximativ 8.000.
Aşa au declarat oficialii Ministerului Sănătăţii, care mai susţin că nu toţi bolnavii ar avea nevoie de tratament. “Nu pot spune că de mâine toate cele 500 de cazuri de pe lista de aşteptare vor intra în program. Dar se face o analiză a programelor şi vom vedea care trebuie ajustate şi ce trebuie făcut pentru îmbunătăţirea lor”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat.
Potrivit acestuia, s-a luat decizia ca programul de robotică să nu mai fie finanţat din buget, iar banii să fie redirecţionaţi către alte programe de sănătate. De asemenea, oficialul a precizat că se face o analiză şi pentru introducerea medicamentelor noi pe lista de compensate şi gratuite.
Din 2000 până în prezent, programul de scleroză multiplă a evoluat, chiar dacă nu cu viteză. Dacă la început au existat doar două centre şi 200 de pacienţi în program, astăzi avem 11 centre şi 2.300 de pacienţi. Costul terapiei necompensate pentru un bolnav ajunge la 15.000 de euro pe an.
“Oricât de costisitor ar fi tratamentul, ne putem trezi că e mai ieftin decât dacă nu am trata boala. Ar trebui analizate costurile sociale, ne-am putea da seama că la un euro investit, primim înapoi doi, trei sau chiar patru euro”, a continuat secretarul de stat în MS.
Scleroza multiplă afectează cea mai activă categorie de vârstă
Scleroza multiplă este o afecţiune neurologică autoimună şi este considerată cea mai invalidantă boală a adultului tânăr. În prezent, cauzele declanşării boli sunt necunoscute.
“Din păcate, scleroza multiplă afectează cea mai activă categorie de vârstă, între 18 şi 50 de ani, dar nu este neobişnuit ca ea să apară şi la vârste fragede, 12 ani. De altfel, în 2009 s-a deschis un centru de tratament dedicat tinerilor între 12 şi 18 ani la Spitalul Obregia”, a explicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.
El a adăugat că uneori pacienţii sunt trataţi pe termen lung cu corticosteroizi (medicamente folosite în tratarea bolilor autoimune, în cancer şi în bolile inflamatorii), deşi aceştia ar trebui folosiţi în puseu.
"Aceşti corticosteroizi nu au demonstrat niciun fel de efect benefic pe termen lung. Ca să nu mai vorbesc de efectele secundare", a precizat Ovidiu Băjenaru, adăugând că includerea pacienţilor în tratament aduce multiple beneficii pentru aceştia, 17% dintre ei ajungând să nu mai facă niciun puseu sau cel mult unul la unu, doi ani. Totuşi, 84 % dintre cei admişi la tratament au avut beneficii semnificative de reducere a puseelor, a mai arătat prof. Ovidiu Băjenaru.
Specialiştii spun că îngrijirea pacientului cu scleroză multiplă nu înseamnă numai tratamentul medicamentos, ci şi recuperare, consiliere sau tratarea complicaţiilor.
Alocare suplimentară către programele care au deficienţe
Reînfiinţarea Agenţiei Naţionale de Programe va permite, spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, să fie analizat costul lipsei tratamentului. În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Programe, ea va deveni funcţională în aproximativ două luni de zile, conform declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
"Noua agenţie va fi capabilă să facă o alocare suplimentară către programele care au deficienţe", a explicat Florin Buicu, secretar în Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, Parlamentul va sprijini atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Casa Naţională de Sănătate Publică să aloce sumele necesare programului naţional de scleroză multiplă.
La nivel european, peste 500.000 de persoane sunt afectate direct de scleroză multiplă, dar boala afectează indirect mai mulţi oameni care intra în contact cu ea. Până în acest moment, nu a fost găsit un tratament de vindecare al sclerozei multiple. În medie, doar 28% dintre bolnavii din Europa au acces la medicamente vitale. De asemenea, în unele ţări din Uniunea Europeană se remarcă lipsa experţilor medicali în scleroză multiplă.
România ocupă o poziţie codaşă (29 din 33) la capitolul acces la noi terapii, deja aprobate şi utilizate în alte state europene.