Colecţia „Mărgelatu" include cele şase filme ale seriei, „Drumul oaselor", „Trandafirul galben", „Misterele Bucureştilor", „Colierul de turcoaze", „Masca de argint" şi „Totul de plăteşte".

Pachetul mai conţine şi un box de colecţie cadou, în care puteţi depozita DVD-urile. În primul film al seriei, „Drumul oaselor", faceţi cunoştinţă cu justiţiarul Mărgelatu, unul dintre cei mai temuţi bărbaţi din Ţara Românească, întruchipat de Florin Piersic. Un personaj enigmatic, un „cavaler al norocului", aşa cum este el numit, Mărgelatu apare de niciunde şi este de profesie haiduc şi revoluţionar.

Intriga filmului se declanşează în momentul în care este descoperită o comoară lăsată moştenire de Tudor Vladimirescu, care ulterior a fost ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Bogăţiile devin astfel cauza tuturor aventurilor, a trădărilor şi a falselor iubiri în acest reuşit western românesc.

Un grup de luptători ai „Frăţiei" paşoptiste, din care face parte şi Mărgelatu, are nevoie de comoară pentru a cumpăra arme pe care să le folosească în mişcările Revoluţiei de la 1848. Ei pleacă la Braşov pentru a intra în posesia comorii, de unde trebuie să continue drumul spre Viena, unde speră să poată face schimbul. Pe drum, ei sunt interceptaţi de autorităţi, iar singurul care ajunge teafăr la capătul Drumului Oaselor este Mărgelatu.

Western cu iz revoluţionar

Filmul reprezintă o reconstituire a societăţii româneşti din secolul al XIX-lea. Seria a fost scrisă de Eugen Barbu în colaborare cu Nicolae Paul Mihail, iar scenele spectaculoase de acţiune au fost filmate în zona vulcanilor noroioşi. În „Trandafirul galben", cel de-al doilea film, eroii, în frunte cu Mărgelatu, continuă şirul aventurilor pornit în „Drumul oaselor".

După o serie întreagă de peripeţii şi urmăriri, ei reuşesc să aducă în ţară armele cumpărate de la Viena cu banii rezultaţi din vânzarea valorilor lăsate moştenire de Tudor Vladimirescu în acest scop. Astfel, se face primul pas spre Revoluţia de la 1848. În „Misterele Bucureştilor", cel de-al treilea film al seriei, acţiunea se mută într-un Bucureşti plin de farmec oriental, unde veţi face cunoştinţă cu unul dintre cele mai colorate personaje ale producţiei, vrăjitoarea Strigoaica, ghicitoarea cea mai bună din ţară.

Aceasta e mama tuturor hoţilor şi cerşetorilor, şi întruchipează personajul care conduce de fapt oraşul din umbră. În timp ce Mărgelatu face tot posibilul pentru a dejuca atentatul asupra domnitorului Bibescu, lotrii (banda de tâlhari din care a făcut parte personajul înainte să i se alăture lui Mărgelatu) reuşesc să îl prindă şi să îl judece pe Buză de Iepure ­(Szobi Ceh), prietenul cel mai bun al lui Mărgelatu, pentru că i-a trădat.

În cea de-a patra producţie a seriei, „Colierul de turcoaze", un grup de răufăcători îi răpesc pe împuternicitul băncilor vieneze şi pe fiica lui, aflaţi în drum spre Bucureşti, tocmai pentru a declanşa un conflict diplomatic. Consulul austriac face presiuni asupra domnitorului Bibescu, care, de teama unui scandal politic, făgăduieşte eliberarea ostaticilor în termen de şapte zile.

Astfel, el apelează la Mărgelatu şi la prietenul acestuia, Buză de Iepure, singurii care îi pot demasca şi închide pe răpitori. Operaţiunea se dovedeşte destul de complicată, dar salvatorii au sorţi de izbândă datorită indiciilor lăsate de prizonieri: mai multe turcoaze presărate în urmă tocmai pentru a putea fi găsiţi.

Eroul „Frăţiei"

În cel de-al cincilea film al seriei, „Masca de argint", apare un personaj nou, bancherul Troianov (Alexandru Repan). Acesta consideră că evenimentele politice arzătoare din Ţara Românească îl obligă să poposească un timp pe meleagurile ţării noastre. Numai că Troianov îi stârneşte curiozitatea lui Aga (Traian Stănescu), care o plăteşte pe Agatha Slătineanu, interpretată de Marga Barbu, să îl spioneze.

În timpul unei petreceri fastuoase date în cinstea bancherului are loc un conflict în care sunt împuşcaţi doi oameni. Asasinul pare a fi chiar Mărgelatu, deoarece criminalul poartă hainele haiducului, o pălărie identică cu cea a viteazului şi o mască de argint pe faţă.

Criminalul părăseşte sala de bal în forţă, răpindu-l pe boierul Vardala, unicul deţinător al unor mult-râvnite mine de aur. În timp ce îşi pregăteşte retragerea, „Mărgelatu", mai împuşcă un om. Conflictul ajunge la urechile Agăi, care consideră că, pentru interesele sale, incidentul a picat numai bine, deoarece mascatul i-a judecat pe ceilalţi în numele „Frăţiei", după cum a „tunat" străinul cu voce hotărâtă, în timpul atacului.

Numai că aproape nimeni nu este dispus să creadă acest lucru, fiind cunoscut faptul că Mărgelatu nu ar amesteca niciodată „Frăţia" într-o problemă personală şi nici ar omorî pe nimeni în numele societăţii. Cu toate acestea, membrii „Frăţiei" nu exclud posibilitatea ca Mărgelatu să-şi fi pierdut minţile, aşa că Rosetti apelează la trimisul său special pentru cazuri de genul acesta, locotenentul Devos, interpretat de George Motoi, care să clarifice situaţia. 

În ultimul film al seriei, „Totul se plăteşte", Mărgelatu se întoarce în „Frăţie", după ce într-un final imaginea îi este spălată. Lor li se alătură un preot catolic trimis de Lamartine pentru a da o mână de ajutor revoluţionarilor. Lui Mărgelatu însă, preotul i se pare suspect, aşa că face tot posibilul pentru a-i dezvălui adevărata identitate.

Între timp are loc un atentat asupra lui Vodă Bibescu (Ion Besoiu), iar actriţa Agatha Slătineanu este şi ea prinsă în conspiraţie. Soţul ei, Gonfalone (George Constantin), pierde totul la un joc de cărţi, inclusiv sala de teatru unde activează soţia lui, aşa că ea dă foc teatrului, însă, din nou, Mărgelatu salvează situaţia.

Actori de mare clasă

Cele şase producţii au fost filmate în anii '80, iar premierele au avut loc în 1980 - „Drumul oaselor", 1982 - „Trandafirul galben", 1983 - „Misterele Bucureştilor", 1985 - „Totul se plăteşte" şi „Colierul de turcoaze" şi 1986 - „Masca de argint".

În rolurile principale apar Florin Piersic, care îl întruchipează pe viteazul Mărgelatu, şi Marga Barbu, în rolul actriţei Agatha Slătineanu. În alte roluri îi puteţi recunoaşte pe Ion Dichiseanu, Ioana Pavelescu, Traian Stănescu, Ernest Maftei, Ion Besoiu, Ion Marinescu, Iurie Darie sau Remus Mărgineanu.