Ministerul Sănătăţii compensează o parte dintre medicamentele noi. Este vorba despre cele pentru tratarea cancerului şi a bolilor rare
0
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a anunţat joi că o parte din moleculele noi, în special cele pentru cancer şi bolile rare, vor fi compensate. Este vorba despre 17 molecule noi de care pacienţii vor putea beneficia începând din luna mai sau cel târziu din luna iunie.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu susţine că noua listă de compensate va fi evaluată în totalitate, dar până atunci, din luna mai, pacienţii cu boli rare fără terapie în ultimii ani vor beneficia de medicamente compensate.
„Astăzi, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au hotărât abrogarea ordinelor privind criteriile de evaluare a tehnologiilor din iunie 2013. Asta pentru că nu a fost implementată corect o directivă europeană care stabileşte preţul medicamentelor de uz uman. Acel ordin nu conţinea criterii de excludere, astfel că Ministerul Sănătăţii era în imposibilitatea de a elimina un medicament din listă", a spus ministrul Sănătăţii, potrivit căruia evaluarea va fi făcută de 10 persoane care lucrează în cadrul ANMDM.
Lista, aprobată prin Hotărâre de Guvern
Bănicioiu a mai arătat că lista de medicamente trebuie aprobată prin hotărâre de guvern. În ceea ce priveşte, lista de medicamente pentru pacienţii cu afecţiuni fără alternativă terapeutică va fi stabilită în baza reglementărilor stabilite de UE, a adăugat Bănicioiu.
„Din luna mai, dăm pacienţilor care au afecţiuni fără alternativă la tratament, după şase ani de zile, acces la medicamente care să le poată salva viaţa. Acest lucru se face fără implicare financiară majoră, impactul bugetar este de 40 de milioane de lei”, a spus Bănicioiu.
Ministrul a precizat că vorbeşte de acele boli rare şi de medicamentele „orfane”, pentru care nu există alternativă terapeutică. Printre afecţiunile pentru care vor fi introduse din mai medicamente, ministrul a enumerat epilsepsia, bolile endocrine, bolile onco-hematologice, hipertensiunea pulmonară, transplantul medular, sclerozele şi altele.
Ce medicamente vor beneficia de compensare 100%
Conform unui proiect de hotărâre de guvern postat, joi, pe site-ul ministerului, în vederea dezbaterii publice, lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se va completa cu Stiripentol, denumirea comună internaţională utilizată în tratamentul epilepsiei. Este vorba despre compensare integrală în cazul pacienţilor care beneficiază de tratament ambulatoriu.
Tot de compensare integrală vor beneficia pacienţii care suferă de afecţiuni endocrine (guşă endemică, insuficienţă suprarenală cronică, diabetul insipid, mixedemul adultului, tumori hipofizare cu expansiune supraselară şi tumori neuroendocrine) pentru produsul Pasireotidum.
Nouă produse destinate tratamentului oncologic al pacienţilor incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc vor fi, şi ele, compensate integral. Acestea sunt: Clofarabinum, Nelarabinum, Decitabinum, Trabectedinum, Ofatumabum, Dasatinibum, Nilotinibum, Everolimus şi Ruxolitinibum.
Sublista cu denumiri comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100% este completată de Ambrisentanum, pentru hipertensiunea pulmonară.
Tafamidis, destinat tratamentului medicamentos al bolnavilor cu boli neurologice degenerative - scleroză laterală amiotrofică, va fi şi el inclus pe lista compensatelor.
Vor mai beneficia de compensare sută la sută Bosentanum (scleroză sistemică şi ulcere digitale evolutive), Romiplostimum (purpura tromocitopenica imună cronică la adulţii splenectomizaţi si nesplenectomizaţi) şi Sapropterinum (pacienţi adulţi şi copii cu hiperfenilalaninemie diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterina -BH4).
Tot compensare integrală va fi acordată pentru Plerixafor, utilizat în cazul transplatului medular.
Mecanismul de evaluare, stabilit până la Paşte
„Până de Paşte vom avea totul conturat şi mecanismul de evaluare şi criteriile. Până săptămâna viitoare va fi dat ordinul privind evaluarea moleculelor, mecanismul de evaluare. Criteriile de evaluare a moleculelor vor fi publicate pe site-ul MS. Totul va fi pe repede înainte. Nu putem spune acum dacă un dosar va fi evaluat într-o săptămână, două sau mai mult. Suntem pe cale să dezvoltăm un mecanism de punere pe piaţă a moleculelor noi în mod transparent. Putem conta pe Agenţia Naţională a Medicamentului pentru un nou mecanism de evaluare care să dea acces continuu moleculelor noi”, susţine Nicolae Bănicioiu.
„Pacienţii au nevoie de medicamente care sunt cu adevărat inovative şi esenţiale pentru tratament. Ori felul în care s-a facut evaluarea celor 167 de molecule propuse pentru noua lista de compensare ridică mari semne de întrebare”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din România .
Evaluarea din mandatul lui Nicolăescu, făcută de o singură persoană
Noua conducere de la Ministerul Sănătăţii, spunea că evaluarea celor peste 160 de dosare s-a făcut în trecut de către o singură persoană, în mai puţin de 6 luni, în vreme ce în ţările europene acest proces este unul multidisciplinar care implică munca unei întregi echipe.
Prin urmare, producătorii români de medicamente salută trecerea unităţii HTA în subordinea Autorităţii Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), al cărei Consiliu Ştiinţific este format din specialişti de renume din medicină şi farmacologie, mulţi dintre ei membrii ai Academiei Române sau ai Academiei de Ştiinţe Medicale, şi care poate deveni garantul elaborării unei liste de medicamente compensate cu adevarat benefică pentru pacienţi.
„Decizia transferării responsabilităţii către ANMDM este un prim pas absolut necesar în procesul de elaborare a noii liste şi credem că acest proces trebuie să înceapă cât mai curând posibil pentru a permite pacienţilor accesul la medicamente noi. Trecerea HTA în subordinea ANMDM este benefică şi pentru faptul că în Consiliul Ştiinţific sunt reprezentanţi ai industriei farmaceutice inovative şi generice, care pot astfel, prin argumente bazate pe dovezi, să îşi susţină punctele de vedere” a adăugat Damian.
Trebuie evaluat impactul financiar pentru introducerea moleculelor
În plus, Damian solicită înfiinţarea unei structuri de farmaco-economie în cadrul unităţii de HTA, care să facă o evaluare reală a impactului financiar corespunzător includerii de molecule noi în sistemele de compensare. Conform estimărilor preliminare, costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele noi propuse în acest moment ar putea ajunge la circa 2 miliarde lei în 2016.
Aceste costuri nu sunt incluse în bugetul alocat consumului de medicamente şi nu pot fi suportate de către producători prin taxa clawback.
Sistemul de compensare, complet regândit
Producătorii propun autorităţilor şi industriei şi o regândire completă a sistemului de compensare a tratamentelor farmaceutice, bazat şi pe criterii de eficienţă economică. În acest sens, o soluţie pentru introducerea de noi medicamente pe lista de compensate ar putea fi compensarea la un nivel de referinţă inferior a moleculelor noi care au indicaţii şi efecte similare cu alternativele lor mai accesibile.
În acelaşi timp, APMGR consideră că dezbaterea pe tema extinderii listei de mediamente compensate a acaparat inacceptabil discuţiile referitoare la sistemul sanitar.
„Discutăm foarte mult de medicamente noi, uitând de listele de aşteptare pentru medicamente sau de probleme la fel de grave, cum ar fi migraţia şi salarizarea cadrelor medicale sau degradarea infrastructurii spitaliceşti”, a spus Damian.
Pe aceeaşi temă:
Actualizarea de două ori pe an a medicamentelor compensate şi gratuite, dar şi revizuirea taxei de clawback sunt două dintre măsurile propuse de reprezentanţii companiilor farmaceutice celor de la Fondul Monetar Internaţional.
Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.
Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.
Se încarcă comentariile...
