Urmăresc discuţiile şi dezbaterile pe acest subiect. Pe unele le-am zgândărit chiar eu, aici. Şi sunt chemat adesea să vorbesc despre asta. E o temă întoarsă pe toate părţile, analizată în profunzime, din toate unghiurile şi de către toată lumea. 
 
Însă unul dintre „unghiuri” a fost lăsat întotdeauna deoparte, deşi e cel mai important, din câte ştiu eu că se întâmplă lucrurile în această lume. Nu îmi aduc aminte să fi văzut o dezbatere publică în care să se spună, analitic şi detaşat, că una dintre marile, foarte marile probleme ale celor de 50+ este că nu mai sunt atractivi din punct de vedere sexual. Ca să nu spun că mulţi sunt chiar respingători. 
 
Vă place sau nu, şi companiile au sex-appeal, foarte asemănător cu cel al oamenilor. Şi, la fel ca ei, fac tot ce pot ca să şi-l scoată în evidenţă. Se „îmbracă” frumos, dar „corpul” propriu-zis tot angajaţii rămân. Or, şi clienţii, şi furnizorii, partenerii, autorităţile şi, în primul rând, angajaţii înşişi, managerii şi angajatorii vor să vadă în jur băieţi frumoşi şi virili, descheiaţi la cămaşă, veseli şi degajaţi, fete senzuale, cu pantaloni scurţi şi descheiate şi ele la cămaşă. Da, că în orice selecţie naturală, frumuseţea e semn de sănătate şi de putere.
 
Sigur, în public trebuie să spui că vrei să te măriţi cu un om aşezat, inteligent şi bun la suflet, că nu contează cum arată. Şi chiar asta şi faci, până la urmă, însă numai după ce constaţi cu părere de rău că ceilalţi au fost deja luaţi. De fetele rele, neaşezate şi incomparabil mai puţin inteligente ca tine...