INTERVIU Şeful CNCD: „CTP trebuia să primească doar avertisment“. Ce spune despre hotărârile pentru Dăncilă şi TNR, dar şi despre BOR şi familia tradiţională

INTERVIU Şeful CNCD: „CTP trebuia să primească doar avertisment“. Ce spune despre hotărârile pentru Dăncilă şi TNR, dar şi despre BOR şi familia tradiţională

Csaba Asztalos. FOTO: Eduard Enea

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a vorbit, luni, la Adevărul Live despre acuzaţiile potrivit cărora instituţia se află sub controlul PSD, dar şi despre referendumul pentru familie, declaraţiile recente ale purtătorului de cuvânt al Patriarhiei şi incidentul cu familia monoparentală de la un cinematograf.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: Cum comentaţi incidentul cu o mamă şi doi copii care nu au putut să îşi cumpere bilete de tip „Family“?

Csaba Asztalos: Vedem efectele unor dezbateri trunchiate cu privire la noţiunea de familie, deşi avem o decizie a Curţii Constituţionale (nr.580 din 2016) în care se explică că noţiunea de familie este una mult mai largă decât cea propusă de iniţiator (Coaliţia pentru Familie) şi că de fapt ea intră sub protecţia Articolului 26 din Constituţie (dreptul la viaţă de privată sau de familie). Cu siguranţă, noţiunea de familie este mult mai largă decât cea dintre o femeie şi un bărbat căsătoriţi, cu copii.

Cum vedeţi iniţiativa de modificare a Constituţiei?

Din punct de vedere juridic, nu are niciun efect. Va fi doar o exprimare a intoleranţei faţă de anumite grupuri din societate. De pildă, în ultimii 5 ani, 28% dintre copiii României s-au născut în afara căsătoriei. Asta e realitatea. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei este un subiect fals, neclar. De ce facem această revizuire? Foarte mulţi spun că nu are legătură cu minorităţile sexuale, dar vedem declaraţii din ultimele zile care trimit către condiţia minorităţilor sexuale, deşi chiar şi în acest moment este foarte clar că nu este posibilă căsătoria între persoane de acelaşi sex. Aspectul principal este tendinţa de a restrânge definiţia familiei la o noţiune care nu este conformă cu realitatea. Oamenii au libertatea să îşi aleagă modalitate în care trăiesc: în cuplu, cu instituţia sau fără instituţia căsătoriei, mamă singură, tată singur ş.a.m.d.

Este mult mai grav să vorbeşti de familia „naturală“ decât de familia „tradiţională“. Asta înseamnă că ceilalţi nu sunt naturali. Or, declaraţia asta venind din partea purtătorului de cuvânt al principalului cult din România (BOR) este foarte gravă. Aşa cum sunt şi afirmaţiile cu privire la Educaţia Sexuală. De ce deranjează exprimarea de sexual. De ce suntem atât de pudici în societate? Educaţia Sexuală nu are nicio legătură cu Kama Sutra. Educaţia Sexuală înseamnă să nu mai fim pe primul loc în Europa la naşterile mamelor minore, înseamnă igienă, sănătate şi protecţie. Zona aceasta de educaţie serveşte în primul rând drepturilor femeilor şi promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Este discriminatoriu ce a spus purtătorul de cuvânt BOR cu privire la mamele minore care sunt mai des întâlnite la „o anumită etnie“?

Avem o plângere la CNCD înregistrată în cursul zilei de luni şi ne vom pronunţa în urma unei proceduri.

Cum vedeţi declaraţiile lui Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor, care spune că a fi de altă orientare sexuală decât cea hetero este un păcat?

În ceea ce priveşte dogma religioasă sau credinţele religioase aici există o libertate, mai ales dacă vine din partea reprezentanţilor unor culte sau a unui cult. Din perspectiva respectivului cult, un fapt sau altul este păcat. Acest lucru nu este o formă de discriminare. Aici distincţia o facem din perspectiva faptului că vorbim de un politician, nu de reprezentantul unui cult. Nu văd aici o problemă esenţială, din punctul meu de vedere.

Se poate spune despre CNCD că funcţionează cu două viteze: viteza PSD şi viteza restul cetăţenilor?

Pentru orice instituţie, mai ales de egalitate cum suntem noi, este extrem de important să nu creem standarde duble. Dificultatea în a explica anumite decizii vine şi din faptul că în societate avem o polarizare extremă, chiar şi o formă de ură, în intensitate destul de mare, din cauza dezbaterilor politice care foarte des depăşesc anumite limite. Nu mai avem un dialog. Nu facem distincţie între circumstanţe şi situaţii diferite. Efectiv, etichetăm pro sau contra. Undeva aici ne oprim cu diseminarea şi dezbaterea unor subiecte importante pentru societate cum ar fi limita libertăţii de exprimare.

Acel text, dincolo de faptul că este sexist, este chiar pornografic.

Times New Roman (TNR) spune că nu a discriminat femeile din PSD. Cum comentaţi?

Un grup de satiră ar trebui să aibă o creativitate mai mare. Eu cred că Times New Roman are această creativitate astfel încât să poată ironiza elemente din viaţa publică, inclusiv din viaţa politică. Acel text, dincolo de faptul că este sexist, este chiar pornografic. Eu îi întreb pe cei de la Times New Roman dacă a spune în public că un bărbat face sex oral sau o femeie face sex oral are sau nu are aceeaşi conotaţie. Asta, dacă din punctul lor de vedere toţi bărbaţii şi toate femeile din PSD au fost criticate. Acolo este evident că cinci femei au fost scoase în evidenţă, iar două dintre ele au fost transformate în obiecte sexuale. Noi aducem în discuţia publică întotdeauna sexualitatea femeii când vrem să o îngenunchem. Aici este esenţa acelui articol.

Că tot vorbim despre discriminarea la adresa femeilor. De ce în cazul lui Şerban Nicolae aţi dat doar un avertisment? Vorbim de un om care reprezintă cetăţenii în Parlament. În schimb, o publicaţie de satiră a fost sancţionată cu 16.000 de lei.

Faceţi comparaţie între cele două texte şi comparaţi contextele. Dacă dumneavoastră vi se pare că cele două texte şi contexte sunt comparabile ca gravitate şi ca exprimare, atunci eu pot să admit că am aplicat un dublu standard.

Noi nu dăm sancţiuni dacă unul e dintr-un partid sau altul, dintr-o organizaţie sau alta sau din zona presei x sau alta. Noi stabilim sancţiunile având în vedere gravitatea faptei, circumstanţele şi conţinutul faptei de discriminare.

Explicaţi-ne dumneavoastră. De aceea v-am chemat.

În cazul lui Şerban Nicolae, a fost vorba despre un conflict între doi parlamentari, într-o dezbatere politică, cu privire la legislaţia privind justiţia. Doamna parlamentar USR l-a acuzat că nu ar fi integru din perspectiva penală. Mai exact, l-a numit „şofer al unui grup infracţional organizat“, iar domnul senator i-a răspuns că „şi eu pot să spun că am poze cu dumneavoastră făcând sex anal“. Dacă luaţi această propoziţie şi faceţi comparaţie cu textul din TNR şi spuneţi că are aceeaşi gravitate, atunci înseamnă că am aplicat standard dublu. Eu consider că nu am făcut în aceste cazuri, iar sancţiunile şi-au atins scopul. A fost sancţiunea potrivită în acel caz (TNR n.r.), având în vedere gravitatea faptei. Noi nu dăm sancţiuni dacă unul e dintr-un partid sau altul, dintr-o organizaţie sau alta sau din zona presei X sau alta. Noi stabilim sancţiunile având în vedere gravitatea faptei, circumstanţele şi conţinutul faptei de discriminare.

Dacă stau să mă gândesc acum, probabil că sancţiunea potrivită la acel dosar ar fi fost un avertisment, având în vedere calitatea de jurnalist unde libertatea de exprimare este mult mai mare.

Despre cazul Vioricăi Dăncilă şi persoanele care suferă de autism ce ne puteţi spune?

Da. Aici am luat o decizie de şapte la unu. Opt am fost prezenţi. Eu am avut o poziţie minoritară, după cum se cunoaşte acest lucru. Trebuia să existe o sancţiune, nu neapărat în sensul amenzii, ci de tip avertisment. Mai ales dacă avem în vedere calitatea persoanei de formator de opinie şi cu influenţă în societate. Eu consider că, indirect, afirmaţia premierului atinge demnitatea umană a persoanelor care suferă de această dizabilitate, cât şi a familiilor lor. Este un caz limită.

Dar despre CTP?

Jurnaliştii au dreptul să critice politicieni, ba chiar trebuie să facă acest lucru, dar evitând elementele care stereotipizează sau alimentează prejudecăţi faţă de femei în funcţii publice. Dacă stau să mă gândesc acum, probabil că sancţiunea potrivită la acel dosar ar fi fost un avertisment, având în vedere calitatea de jurnalist unde libertatea de exprimare este mult mai mare.

În 2015 aproximativ 75% din populaţia României se simţea discriminată. În acelaşi timp, numai 29% ştiau cum să procedeze din punct de vedere legal în aceste situaţii, potrivit datelor CNCD. Credeţi că instituţia pe care o reprezentanţi are vreo responsabilitate în acest sens? Putea să facă mai mult?

În comparaţie cu resursele pe care ni le-a asigurat statul român, CNCD a făcut peste puterile sale. Există o subraportare în toate statele Uniunii Europene, nu doar în România. Comparaţi aceste cifre cu situaţia din 2002, până să apară CNCD.  Atunci nu exista nicio sesizare care să aibă ca obiect discriminarea. Acum avem, anual, 800 de plângeri la CNCD şi între 4.000 şi 5.000 de plângeri în instanţă. Aşadar, există o creştere vizavi de numărul de sesizări. Din punctul meu de vedere, încă suntem la un nivel de subraportare şi încă există foarte multă confuzie în rândul populaţiei cu privire la ce înseamnă discriminarea. Undeva la jumătate din plângerile care sunt depuse la CNCD nu ţin de competenţa noastră.

CNCD vs. PSD.

În ultimul an CNCD a dat mai multe decizii favorabile oficialilor PSD. Ultimul scandal în care a fost implicat CNCD este cel de luna trecută cu publicaţia de satiră Times New Roman. Concret, Consiliul a amendat site-ul TNR cu suma 16.000 de lei pentru un articol defăimător la adresa femeilor din PSD. În faţa acestei decizii, conducerea publicaţiei a afirmat că CNCD se află sub controlul PSD, dar şi că va da în judecată instituţia.

În ceea ce priveşte sesizarea la adresa Vioricăi Dăncilă instituţia a hotărât că nu a discriminat persoanele cu autism atunci când i-a numit „autişti“ pe europarlamentarii care „dezinformează“ la Bruxelles. Favorabilă i-a fost şi decizia cu privire la afirmaţia jurnalistului Cristian Tudor Popescu în care compara coafura acesteia cu un pavian cu mantie (o specie de maimuţă). CTP a fost amendat cu 1.000 de lei.
 
Pe de altă parte, fostul premier PSD, Mihai Tudose, a scăpat doar cu un avertisment de la Consiliu după ce a afirmat că „dacă steagul acela (secuiesc n.r.) flutură în vânt, toţi cei responsabili de acolo flutură şi ei lângă steag“. La fel a hotărât instituţia şi în privinţa senatorului PSD Şerban Nicolae, care i-a spus deputatei USR Cosette Chichirău că „are poze cu ea făcând sex anal“.

 

citeste totul despre: