INSP: Tulpina britanică circulă în 71,4% din judeţe. Au fost confirmate 542 de cazuri cu varianta britanică şi câte 2 cu variantele sud-africană şi braziliană

Cele mai multe cazuri au fost confirmate în Capitală Foto: Arhivă

Circulaţia variantei britanice a SARS-CoV-2 - linia genetică B.1.1.7 a fost demonstrată deja pentru 71,4% din judeţele ţării şi există o probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul României. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a publicat, joi, analiza epidemiologică a 546 de cazuri de COVID-19 confirmate cu noi variante ale SARS-CoV-2.

Astfel, INSP subliniază că sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvenţiate. 

Totodată, potrivit sursei citate, este esenţială comunicarea rezultatelor la DSP şi INSP-CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigaţiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice şi a instituirii măsurilor necesare faţă de cazuri şi contacţi, având în vedere transmisibilitatea crescută a VOC şi, conform evidenţelor sosite din UK referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează.

542 de cazuri cu varianta britanică a coronavirusului

„În anul 2021 au fost comunicate la CNSCBT 1034 secvenţieri finalizate în săptămânile 53/2020-11/2021, respectiv până la data de 21 martie 2021 inclusiv, dintre care 546 au fost confirmate cu VOC (”variants of concern” – variante care determină îngrijorare): 542 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) şi 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1). Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 52,8%”, conform sursei citate.

Rezultatele secvenţierilor au fost comunicate de 4 laboratoare: INCDMM Cantacuzino, INBI Balş, MedLife şi  Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava (USV). 

Potrivit INSP, faţă de analiza anterioară, din 15 martie, rata de confirmare a crescut cu 7,5%.

Cele 542 de cazuri de infectare cu varianta britanică s-au înregistrat în: Argeş (2), mun.Bucureşti (258), Bihor (11), Brăila (1), Botoşani (5), Braşov (8), Caraş-Severin (4), Cluj (22), Constanţa (9), Covasna (18), Dâmboviţa (10), Dolj (2), Galaţi (6), Giurgiu (3), Gorj (6), Hunedoara (3), Iaşi (16), Ilfov (29), Mureş (3), Neamţ (6), Olt (1), Prahova (3), Sibiu (4), Suceava (22), Teleorman (2), Timiş (72), Tulcea (1), Vâlcea (4), Vrancea (2), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6).

Câte 2 cu variantele sud-africană şi braziliană

De asemenea au fost confirmate şi 2 infectări cu varianta sud-africană în Argeş (1) şi Bucureşti (1), iar şi două cu varianta braziliană, în Bucureşti (2).

„Faptul că pentru 30 dintre judeţe (71,4%), provenind din toate regiunile ţării, există evidenţe de transmitere a variantei B.1.1.7, denotă o răspândire extinsă. În plus, aşa după cum menţionam şi în analiza anterioară, această distribuţie reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea judeţelor şi nu distribuţia reală a cazurilor care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă”, spun specialiştii.

Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe 

Potrivit INSP, cele mai multe cazuri confirmate cu cu tulpina britanică s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani. Iar marea majoritate a cazurilor (87,5%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani.

Dar au fost înregistrate 3 cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menţionată apartanenţa la focare familiale de COVID-19. Pentru un al treilea caz nu a fost menţionat nicio legătură epidemiologică.

”Referitor la distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe, se observă un număr mai mare de cazuri la sexul masculin (M) la 45-54 de ani, respectiv la la 35-44 de ani şi 45-54 ani sexul feminin (F). Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbaţii din grupa de vârstă 45-54 de ani, respectiv la femeile din grupele de vârstă 35-44 de ani şi 45-54 ani, în general, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic”, au mai precizat speciaţiştii.

Distribuţia după tipul de legătură epidemiologică

 În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a mun.Bucureşti (DSP) nu au menţionat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 352 de cazuri (65% ). 

- Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost menţionată pentru numai 5 cazuri (0,9%). 

-Pentru 4 cazuri a fost menţionat istoric de călătorie în alte ţări.

-O sută patruzeci şi cinci de cazuri (27%) au avut contact cu caz confirmat cu noua variantă B.1.1.7 şi/sau au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate. 

-Şase cazuri (1%) au fost încadrate ca infecţii asociate asistenţei medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul. 

De la 30 de cazuri (6%) nu au putut fi obţinute informaţii din cauza refuzului, respectiv a imposibilităţii contactării telefonice a persoanei. Proporţia cea mai mare fiind a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, acest fapt denotă circulaţia intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate. 6 5. 

Cazuri de COVID-19 confirmate cu alte tulpini

Potrivit INSP, primele 2 cazuri confirmate cu varianta sud-africană (B.1351), în laboratorul MedLife, sunt următoarele:

 - un cetăţean turc, persoană de sex masculin, în vârstă de 27 de ani, având ca judeţ de infectare Argeş, testat la cerere în vederea plecării în Turcia, fără istoric de călătorie, fără contact cu caz confirmat, a cărui sursă nu poate fi precizată; 

- o persoană de sex feminin, în vârstă de 42 de ani, din mun.Bucureşti, provenind dintr-un focar familial cu 3 cazuri de COVID-19; Sursa foarte probabilă este soţul, confirmat şi el cu varianta sud-africană (B.1351), în laboratorul INCDMM Cantacuzino (în săptâmâna 12 care nu face obiectul prezentei analize). Acesta a călătorit doar în ţară, cu avionul, pe ruta Bucureşti - Cluj. Locul expunerii nu poate fi precizat. 

Cele 2 cazuri confirmate cu varianta braziliană (P.1), în laboratorul INBI Balş, sunt următoarele: 

- un bărbat în vârstă de 57 de ani, provenind dintr-un focar de colectivitate cu 3 cazuri, din care doar el a fost confirmat cu B.1.1.7; Este probabil să fie existat o sursă unică pentru toţi cei 3 colegi, neidentificată. - un bărbat, în vărstă de 38 de ani, fără nicio legătură epidemiologică identificată 6. 

Decese la cazuri confirmate

- Au fost înregistrate până în prezent 16 decese la cazuri confirmate cu VOC, toate cu B.1.1.7, provenind, după ”judeţul de infectare”, din mun.Bucureşti (3), Bihor (1), Constanţa (1), Covasna (1), Dâmboviţa (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Timiş (2), Vâlcea (1), Vaslui (1), Vrancea (1). 

Distribuţia deceselor după luna calendaristică în care a avut loc decesul a fost următoarea: ianuarie (1), februarie (5), martie (10). 

-Şapte decese au fost înregistrate la sexul feminin, iar 9 la cel masculin. 

--Mediana vârstei a fost de 76 de ani, media de 75, modul de 63, minima de 50, iar maxima de 91 de ani. 

Totodatpă, douăsprezece dintre cazurile decedate (75%) avuseseră condiţii medicale pre-existente, iar pentru alte 4 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta de peste 70 de ani la 3 dintre ele reprezintă prin ea însăşi un factor de risc pentru severitatea bolii. 

Un singur caz din cele decedate fusese vaccinat anti-COVID-19, cu 2 doze, la o femeie în vârstă de 88 de ani, având condiţii medicale preexistente multiple, care foarte probabil nu a reuşit să îşi formeze titrul de anticorpi necesar evitării unei forme severe a bolii. 

 Antecedente vaccinale anti-COVID-19

- Patruzeci din cele 546 cazuri confirmate cu VOC (7%) fuseseră vaccinate cu una sau două doze de vaccin anti-COVID-19: 

-36 cu vaccin Comirnaty (Pfizer BioNTech): 13 cu o doză; 23 cu 2 doze; 

-4 cu vaccin AstraZeneca: toate cu o doză La 21 dintre cele 23 cazuri vaccinate cu 2 doze de vaccin, toate cu Pfizer BioNTech, intervalul între data vaccinării cu doza a doua şi data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a cazului a avut o mediană de 30 de zile, o medie de 29, minima de 6, iar maxima de 48 de zile. 

„Aşadar, cu excepţia a 2 cazuri, a existat un interval mai mare de 10 zile necesar pentru dobândirea unei imunităţi post-vaccinale suficiente. Posibile explicaţii sunt apartenenţa la grupa aşa-numiţilor ”non-responders” - persoane care nu răspund la vaccinuri, în general; proporţia de 5% de lipsă de eficacitate a vaccinului; eficacitatea mai mică a vaccinului faţă de varianta B 1.1.7, ipoteză care în acest moment nu este domonstrată ştiinţific. La 2 cazuri data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a precedat data administrării celei de a doua doze de vaccin” au concluzionat speciliştii.