Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş cere eliminarea „discriminării“ românilor din zonă

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), reunită, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, solicită statului român "să îşi facă datoria în zonă", iar românii din cele trei judeţe să nu mai fie "discriminaţi" şi să li se respecte drepturile constituţionale.

Conducerea FCRCHM s-a reunit, sâmbătă, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei din Miercurea Ciuc, unde a avut loc Adunarea Generală organizată pentru a marca un deceniu de la înfiinţarea acestei organizaţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Reprezentanţii Forumului Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au solicitat guvernanţilor să includă pe lista priorităţilor doleanţele "îndreptăţite" ale românilor care nu mai vor "să fie discriminaţi".

"Este timpul, la 25 ani de la Revoluţie, ca cei care conduc destinele României să înţeleagă să se raporteze altfel la noi. Dorim ca această schimbare aşteptată de societatea românească de la noul Guvern să includă şi doleanţele noastre îndreptăţite. Nu cerem privilegii, dorim să se elimine discriminările, dorim să ne simţim acasă, aici, la izvoarele Mureşului şi Oltului, aici, în curbura Carpaţilor. Dorim ca tinerii noştri, copiii noştri, nepoţii noştri, să aibă perspective, să se realizeze aici, şi nu în altă parte", a declarat preşedintele de onoare al FCRCHM, Ioan Lăcătuşu.

El a spus că românii din cele trei judeţe, în care sunt numeric minoritari, nu cer "privilegii", ci doar drepturi care sunt "constituţionale, în context cu prevederile europene".

"Vrem să fim respectaţi, merităm acest lucru. O facem cu echilibru, cu modestie, cu hotărâre, cu demnitate", a afirmat el.

În acest context, o prioritate a Forumului o constituie regândirea relaţiilor cu administraţia publică locală din cele trei judeţe şi atragerea unor specialişti în domeniile cercetării socio-umane, economic, urbanistic şi managerial.

În cadrul Adunării Generale, au fost prezentate concluziile în urma întâlnirilor reprezentanţilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Între altele, s-a formulat concluzia că în aceste judeţe, majoritatea românească, devenită "minoritate numerică locală dominată", este "condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare", în timp ce "minoritatea dominant ungară este protejată de măsuri de discriminare pozitivă".

Din dezbateri a rezultat şi ideea că, după Revoluţia din 1989, a lipsit "o viziune înţeleaptă a guvernanţilor de la Bucureşti" pentru rezolvarea unor probleme ale românilor numeric minoritari în Covasna, Harghita şi Mureş, "politicienii nefăcând altceva decât să-i dezbine pe românii din aceste judeţe".

"Statul român neglijează nepermis această problemă, că se fac trocuri politice, chiar trădări, sunt promovate interese de moment, cu consecinţe îndelungate", s-a afirmat în cadrul dezbaterilor, iar preşedintele executiv al FCRCHM, Ioan Sabău-Pop, a declarat că "nu ar durea atât de mult că (pe maghiari - n.r.) îi manipulează liderii lor, ci că ai noştri ne trădează, cei pe care îi punem acolo sus, în demnităţile importante ale statului".

FCRCHM a cerut statului român "să îşi facă datoria în zonă", administraţia centrală să finanţeze asociaţiile româneşti şi să fie modificate şi restricţionate alocările de fonduri ale statului român folosite pentru acţiuni antiromâneşti.

De asemenea, FCRCHM a solicitat, sâmbătă, să fie consultat Consiliul Director al Forumului cu privire la desemnarea candidaţilor pe listele electorale, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru cele parlamentare, având în vedere necesitatea promovării unor personalităţi care să militeze, între altele, "pentru interesele comune ale tuturor românilor, respectând principiile şi valorile morale ale poporului român".

FCRCHM a reiterat necesitatea dialogului cu cetăţenii de alte etnii şi credinţe religioase din zonă, dialogul fiind "singura soluţie rezonabilă pentru convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene".

La Adunarea Generală a FCRHCM au participat prefecţii judeţelor Harghita şi Covasna, primari din cele două judeţe şi alte personalităţi ale vieţii publice, precum şi reprezentanţii celor 39 de organizaţii care fac parte din forum.