Fonduri suplimentate pentru terapia fără interferon. Şansă la viaţă pentru alţi 10.000 de pacienţi cu hepatită C

Autorităţile au suplimentat fondurile pentru tratamentul fără interferon pentru alte 10.000 de persoane. Decizia, care va intra în vigoare în curând, a fost salutată de asociaţiile de pacienţi, mai ales că cei care iau tratamentul au o şansă de vindecare de 95%.

„Cu siguranţă această decizie va avea un impact pozitiv asupra pacienţilor, prin asigurarea accesului la cele mai noi terapii şi, implicit, crescând şansele de vindecare şi revenire la un stil de viaţă normal. În ceea ce priveşte continuitatea măsurilor de creştere a accesului la tratament, sperăm că negocierile cost-volum-rezultat vor începe imediat şi nu se vor amâna din motive birocratice. Nu ne mai permitem să pierdem timp şi vieţi“, a declarat Marinela Debu, preşedinte Asociaţiei Pacienţilor cu Hepatită din România (APAH-RO).

Pacienţii cu hepatită în stadii foarte avansate care nu au reuşit să obţină terapia fără interferon se temeau că nu vor mai avea şanse să intre în programul derulat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Asta pentru că, teoretic, în perioada octombrie 2015 - octombrie 2016, cât este valabil contractul cost volum încheiat pentru acordarea acestui tratament foarte nou chiar şi la nivel european, puteau fi trataţi 5.000 de pacienţi. Teama pacienţilor era până zilele trecute una reală, pentru că numărul dosarelor aprobate în primele şapte luni de la demararea efectivă a programului se ridică la 4.000. Cifra a fost confirmată chiar şi de oficialii din CNAS potrivit cărora, până pe 31 mai, 3.890 de dosare au fost deja aprobate.

Nu s-au demarat încă negocieri pentru un nou contract

Potrivit acesteia, inclusiv medicii gastroenterologi şi cei infecţionişti, specialiştii care au dreptul de a fi medici curanţi în acest program, se temeau că totul se va opri la pacientul cu numărul 5.000.

„Contractul prevede că putem trata peste acest număr. Sunt şanse să extindem acest program de la pacienţii cu F4, care au ciroză, şi la bolnavii cu stadiul F3 de firboză hepatică. El nu poate fi extins către alte categorii fără să chemi la negocieri şi celelalte companii care au interferon free, e anticoncurenţial”, a declarat Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.

Motivele pentru care au fost respinse aproape 1.000 de dosare
Din decembrie şi până acum, 4.900 de dosare au fost depuse la cele 10 case de sănătate din oraşe mari implicate în program, cele mai multe solicitări venind din Bucureşti şi din zonele apropiate Capitalei. Lipsa unora dintre documente, lipsa unor analize, solicitarea unor analize suplimentare au fost doar câteva dintre motivele pentru care 1.000 de dosare au fost respinse de Comisia pentru terapia cu interferon free.

„Lucrurile au mers bine şi foarte bine de s-a ajuns la cifrele acestea. În fiecare săptămână evaluăm şi aprobăm dosare. E, practic, cel mai mare proiect din gastroenterologie din ultimii ani. Deja pacienţii care au intrat în tratament începând cu decembrie 2015 au început să aducă analizele finale, viremiile care dau verdictul şi care atestă dacă tratamentul a fost sau nu unul de succes”, a explicat conferentiarul Mircea Manuc, vicepreşedintele Comisiei din CNAS.

Conform acestuia, numărul de pacienţi europeni care beneficiază de această nouă medicaţie diferă de la ţară la ţară. „Ideea a fost de la bun început aceea de a trata pacienţii aflaţi în stadiul de boală cel mai avansat. Se ştie că dacă virusul este eradicat, fibroza poate să regreseze. Vom avea o imagine mai clară în iulie”, a completat conferenţiarul.

Rata de succes, o necunoscută pentru autorităţi şi pentru medici

Mai exact, în urma tratamentului cu interferon free, virusul hepatitei C ar trebui să dispară. Cu toate acestea, pacientul rămâne în continuare cu boala hepatică. Cei mai mulţi dintre cei care au primit sau primesc tratament, îl iau timp de 12 săptămâni, deşi există şi varianta de tratament care să dureze 24 de săptămâni, susţin specialiştii. După cele trei luni de tratament se face o evaluare a viremiei ş, după alte trei luni, se face o nouă testare, de data aceasta finală, care este trimisă către Comisia ce aprobă dosarele la CNAS.

Datele abia acum au început să se strângă. Probabil că vor fi şi tratamente eşuate, dar şi pe acelea şi le asuma compania farmaceutică. CNAS le va achita strict pe cele care au avut rezultat, se arată în contractul încheiat între firma de medicamente şi autorităţile române. Iar costul, pentru cei care nu ar intra în program şi ar fi dispuşi să-şi achite medicaţia din propriul buzunar, este foarte ridicat: 48.665 de euro per bolnav, pentru perioada de trei luni.

„S-au salvat vieţi. Problema e că nu avem perspectivă. Mă sună pacienţi care mă întreabă ce se va întâmpla cu programul din toamnă şi nu ştiu ce să le răspund. Majoritatea medicilor spun că rata de succes se apropie de 100%. Trebuie să vedem şi partea mai puţin bună a lucrurilor. Sunt foarte mulţi pacienţi care au F3 şi care sunt la limita cu F4 şi care nu se califică. Este absurd să îi spui unui om <<mai îmbolnăveşte-te puţin>> ca să ai o şansă. E inuman să laşi oameni de 30 - 40 de ani să se chinuie, dacă şi pentru ei ar exista o soluţie”, a declarat Marinela Debu, reprezentanta pacienţilor cu afecţiuni hepatice.

Analize făcute la acelaşi laborator, rezultate diferite

Cu hăţişul de hârtii s-a luptat şi o aparţinătoare din Iaşi, al cărei soţ suferă de F3. În ciuda numeroaselor încercări de a obţine tratament pentru soţul său, care s-a îmbolnăvit cu hepatită C în timpul unei intervenţii chirurgicale, de la o transfuzie de sânge, nu a reuşit. Femeia a povestit, pentru „Adevărul”, prin ce a trecut.

„Pentru determinarea fibrozei, încărcăturii virale şi genotipare se acordă gratuit de către medicul curant un voucher. Aceste vouchere sunt limitate, iar medicii dau aceste vouchere pacienţilor cu fibroză  F4 şi F3 cu contraindicaţii. S-au constatat destule neconcordanţe între analizele făcute din bugetul propriu şi cele pe voucher, în sensul că pacientul plăteşte, vede care este fibroza, iar dacă iese F4 se adresează medicului pentru a primi voucherul pentru analize. Surpriză apare în momentul în care se face fibromaxul pe voucher. Apar diferenţe la intervale scurte de timp, la acelaşi laborator. Dacă fibromaxul făcut din bugetul propriu al pacientului iese F4, iar pe voucher iese F3 şi astfel nu se mai încadrează la tratament. În condiţiile în care pacientul nu urmează nici un tratament se vindecă peste noapte!”, a explicat femeia.

Susţine că se luptă în continuare cu reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru a-i da o şansă soţului său care are efecte adverse de la tratamentul cu interferon, pe care se află în acest moment. „Îţi trebuie nişte nervi de fier şi o voinţă colosală că să te poţi lupta cu hăţişul autorităţilor. Nu fac altceva decât aruncă  pisica în grădina altuia”, a conchis ea.