Familiile monoparentale cu un venit mediu lunar scăzut vor beneficia de ajutor social

Familiile monoparentale cu venituri scăzute vor beneficia de ajutor social

Familiile monoparentale al căror venit mediu lunar pe membru de familie se situează până la 530 de lei inclusiv vor beneficia de ajutor social comunitar lunar, potrivit unui proiect adoptat, marţi, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Concret, pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 de lei inclusiv, ajutorul va fi de: 300 de lei pentru familia cu un copil, 600 de lei pentru familia cu doi copii, 900 de lei pentru familia cu trei copii şi 1.200 de lei pentru familia cu patru copii sau mai mulţi.

De asemenea, va fi acordat un ajutor social comunitar lunar pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 201-530 lei, după cum urmează: 200 de lei pentru familia cu un copil, 400 de lei pentru familia cu doi copii, 600 de lei pentru familia cu trei copii şi 800 de lei pentru familia cu patru copii sau mai mulţi.

Ce acte sunt necesare

Sumele vor fi acordate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). Potrivit autorităţilor, persoanele care vor să solicite un astfel de ajutor trebuie să depună o serie de documente pentru a-l obţine: cerere tip, declaraţie pe proprie răspundere privind componenţa familiei şi extras de cont pentru efectuarea viramentului bancar.

În prezent, din statisticile oficiale reiese că în Capitală sunt 406 mame şi taţi care îşi cresc singuri cei aproape 1.000 de copii, care vor intra în plată cu acest ajutor. „Cu siguranţă că acest proiect va face diferenţa dacă ne uităm la sumele care sunt acordate acum prin bugetul de stat, respectiv cea mai mare sumă este de 428 de lei pentru o familie cu patru sau mai mulţi copii”, spune Cosmina Simean, directorul DGASMB, potrivit Agerpres.

Ajutorul social e cel mai simplu de oferit

De cealaltă parte, specialiştii spun că măsura ar putea avea şi un efect nedorit. „Pentru unii poate fi un ajutor real pentru a ieşi dintr-un impas existenţial de câteva luni sau un an, timp în care să facă fie cursuri de profesionalizare sau perfecţionare, fie pentru a-şi dezvolta noi abilităţi în câmpul muncii. Dar ştim că în practica românească sunt persoane care profită de acest tip de ajutoare sociale. Susţinând astfel de ajutoare în mod repetat, există riscul ca aceste persoane să nu-şi mai dorească să muncească, iar românii au tendinţa de a beneficia de astfel de oportunităţi. Din punctul meu de vedere, ele trebuie acordate doar temporar, nu să devină un mod de viaţă, pentru că, pe termen lung, nu ajută cu nimic”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu. 

Prin urmare, este necesar ca autorităţile să stabilească ce este o familie defavorizată. „Ajutorul social e cel mai simplu lucru pe care îl pot face autorităţile. E mult mai greu, dar, în acelaşi timp, mult mai util, ca ele să vină cu măsuri reale şi să ofere resurse părinţilor. Mă refer aici la un sistem de creşe, de grădiniţe, de centre de zi în care să îşi poată lăsa copiii pentru a munci, aşa cum se oferă în străinătate. În România, foarte puţine familii beneficiază de acea pensie alimentară”, a completat şi Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei „Mame pentru Mame“, care vorbeşte şi despre o vulnerabilitate a familiilor monoparentale. 

O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei

O nouă rectificare bugetară urma să fie supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în şedinţa de marţi. Ar urma să fie luaţi din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă un milion de lei pentru Patriarhia Română. În acelaşi timp, este prevăzută o alocare de 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, iar 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.

Noua rectificare prevede şi suplimentarea bugetului alocat pentru învăţământ cu 23,9 milioane de lei, ajungând la aproape 140,7 milioane de lei, pentru programul "Reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti", cofinanţat din credit BEI. 

În ceea ce priveşte energia termică, bugetul este redus cu 69,5 milioane de lei, de la 756,2 milioane de lei, de la modernizarea a 11 centrale termice din Bucureşti fiind luaţi 48,9 milioane de lei. Bugetul alocat pentru străzile şi parcările din Capitală ar urmă să se reducă din nou. Astfel, se iau de la buget 20,8 milioane de lei, rămânând cu 285,5 milioane de lei. 

În schimb, Primăria Capitalei va cumpăra un sistem mobil de topit zăpada în valoare de 157.000 de lei. Ultima rectificare bugetară a fost aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în 28 septembrie, atunci fiind reduse cu 175 de milioane de lei fondurile de la infrastructură. În schimb, a fost suplimentat cu 16,7 milioane de lei bugetul pentru biserici şi pentru Administraţia Monumentelor.