Încă un ajutor social de la Primăria Capitalei. Beneficiari: un număr necunoscut de familii monoparentale
0
Primăria Capitalei a decis să acorde ajutoare sociale familiilor monoparentale. Specialiştii spun că noua măsură nu va face altceva decât să îngroaşe rândul celor care trăiesc strict din stimulentele oferite de stat.
Primăria Capitalei spune că va acorda ajutoare financiare lunare familiilor monoparentale, sumele putând să ajungă chiar şi la 1.200 de lei. Asta în cazul celor care au patru copii. Măsura vine după un alt şir de stimulente oferite gradual începând cu luna mai 2017, impactul bugetar anual fiind de circa 100 de milioane de lei.
„Sistemul social este unul care nu aduce beneficii, el doar aduce o gaură în buget”, susţin însă specialiştii.
Concret, de aceste ultime stimulente vor beneficia familiile monoparentale care au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 200 de lei. În cazul acestora, o familie cu un copil va putea obţine 300 de lei, cea cu doi copii – 600 de lei, maximul stabilit fiind de 1.200 de lei pentru familia cu patru copii. În ceea ce-i priveşte pe cei care au un venit mediu lunar situat între 200 şi 530 de lei, banii pe care îi vor putea obţine de la Primăria Capitalei vor fi mai puţini, respectiv 200 de lei pentru familia cu un copil, 400 de lei pentru cea cu doi copii şi 800 de lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.
Efectul de bumerang al măsurii
Problema, însă, e faptul că în momentul de faţă nu există o estimare a numărului de familii monoparentale care trăiesc în Bucureşti, astfel că nici impactul bugetar al acestei măsuri nu poate fi estimat în mod corespunzător. Tocmai aici este şi pericolul, avertizează aceiaşi specialişti, care se tem că efectul măsurii nu va fi tocmai cel dorit. Din statisticile Ministerului Muncii reiese că doar 406 familii din Bucureşti beneficiază, în prezent, de ajutoare sociale.
„Pentru unii poate fi un ajutor real pentru a ieşi dintr-un impas existenţial de câteva luni sau un an, timp în care să facă fie cursuri de profesionalizare sau perfecţionare, fie pentru a-şi dezvolta noi abilităţi în câmpul muncii. Dar ştim că în practica românească sunt persoane care profită de acest tip de ajutoare sociale. Susţinând astfel de ajutoare în mod repetat, există riscul ca aceste persoane să nu-şi mai dorească să muncească, iar românii au tendinţa de a beneficia de astfel de oportunităţi. Din punctul meu de vedere, ele trebuie acordate doar temporar, nu să devină un mod de viaţă, pentru că, pe termen lung, nu ajută cu nimic”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu.
Prin urmare, este necesar ca autorităţile să stabilească ce este o familie defavorizată. „Ajutorul social e cel mai simplu lucru pe care îl pot face autorităţile. E mult mai greu, dar, în acelaşi timp, mult mai util, ca ele să vină cu măsuri reale şi să ofere resurse părinţilor. Mă refer aici la un sistem de creşe, de grădiniţe, de centre de zi în care să îşi poată lăsa copiii pentru a munci, aşa cum se oferă în străinătate. În România, foarte puţine familii beneficiază de acea pensie alimentară”, a completat şi Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei „Mame pentru Mame“, care vorbeşte şi despre o vulnerabilitate a familiilor monoparentale.
Ce alte ajutoare a mai acordat Primăria Capitalei
Primele ajutoare sociale din acest au fost stabilite în luna mai, când s-a decis ca familiile care se căsătoresc să primească 1.500 de lei cu această ocazie. În luna iunie, Consiliul General al Capitalei a hotărât ca, pentru stimularea natalităţii, familiile să primească 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut de pe teritoriul Capitalei.
În iulie, Primăria capitalei a decis acordarea unui stimulent de 1.000 de lei pe lună pentru copiii cu handicap din Capitală, în timp ce în luna august, a venit rândul adulţilor cu dizabilităţi să beneficieze de 500 de lei pe lună.
„Trebuie făcută o diferenţă reală între cei care au nevoie de un ajutor real de la societate şi cei care nu au nevoie de el. Simplul ajutor are utilitatea lui, dar până la un punct pentru anumite categorii, important e ca oamenii să fie stimulaţi să îşi rezolve singuri problemele, pentru că sunt foarte multe persoane care pot munci şi nu o fac. Nu trebuie să fie implicaţi întotdeauna banii publici în acordarea acestor ajutoare sociale, sunt şcoli, oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale care pot ajuta. Dacă Primăria Capitalei are bani şi pentru lucrurile important, vizibile, cum sunt modernizările, infrastructura, atunci e foarte bine să ajute. Dar atunci când toţi banii se duc doar spre astfel de acţiuni, avem o problemă”, a conchis sociologul Alfred Bulai.
O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei
O nouă rectificare bugetară va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în şedinţa de marţi. Astfel, ar urma să fie luaţi din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă un milion de lei pentru Patriarhia Română. În acelaşi timp, este prevăzută o alocare de 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, iar 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.
Noua rectificare prevede şi suplimentarea bugetului alocat pentru învăţământ cu 23,9 milioane de lei, ajungând la aproape 140,7 milioane de lei, pentru programul "Reabilitarea infrastructurii educaţionale în Bucureşti", cofinanţat din credit BEI.
În ceea ce priveşte energia termică, bugetul este redus cu 69,5 milioane de lei, de la 756,2 milioane de lei, de la modernizarea a 11 centrale termice din Bucureşti fiind luaţi 48,9 milioane de lei. Bugetul alocat pentru străzile şi parcările din Capitală ar urmă să se reducă din nou. Astfel, se iau de la buget 20,8 milioane de lei, rămânând cu 285,5 milioane de lei.
În schimb, Primăria Capitalei va cumpăra un sistem mobil de topit zăpada în valoare de 157.000 de lei. Ultima rectificare bugetară a fost aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în 28 septembrie, atunci fiind reduse cu 175 de milioane de lei fondurile de la infrastructură. În schimb, a fost suplimentat cu 16,7 milioane de lei bugetul pentru biserici şi pentru Administraţia Monumentelor.
Se încarcă comentariile...
