Este oficial. Voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională

Este oficial. Voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională

Tinerii care fac voluntariat vor primi certificate de competenţe FOTO Adevărul

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat luni Legea Voluntariatului. Astfel, tinerii care vor alege să lucreze fără bani în folosul comunităţii vor primi certificate de competenţe. Experienţa de voluntar va fi considerată experienţă profesională şi ar putea spori şansele de angajare în domeniile dorite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tinerii care vor să înveţe încă din liceu meserie au acum posibilitatea să facă voluntariat în mai multe domenii, perioada respectivă fiind răsplătită cu un certificat de competenţe, document care le sporeşte şansele în faţa potenţialilor angajatori. 

Mai exact, conform Legii voluntariatului, perioada de voluntariat va fi considerată experienţă profesională, dar nu vechime în muncă. În Occident, voluntariatul cântăreşte greu la CV pentru că îi ajută pe tineri să demonstreze că şi-au dezvoltat o serie de abilităţi, dar şi că ştiu ce carieră vor să urmeze.

Legea arată că voluntariatul poate fi desfăşurat, printre altele, în domenii precum arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului sau sănătatea. Iniţiatorul proiectului, deputatul PSD Mihai Sturzu, a explicat că legea va veni în sprijinul tinerilor implicaţi în astfel de activităţi neremunerate.

„Unii studenţi la medicină fac foarte mult voluntariat, dar acesta nu era contabilizat nicăieri. Spre exemplu, dacă vor merge să se angajeze la o clinică privată care le va cere experienţă în domeniu o vor putea dovedi prin certificatele de voluntariat pe care le-au primit. Totuşi, este foarte important să nu confundăm experienţa profesională cu vechimea în muncă”, a declarat Sturzu, adăugând că voluntarilor nu li se plătesc taxe la stat sub formă de asigurări sociale.

O portiţă spre marile companii

Angajatorii salută noua lege şi susţin că multinaţionalele chiar îi preferă pe tinerii care au activat în organizaţii neguvernamentale şi care au dus proiecte la bun sfârşit, reuşind să gestioneze bugete şi oameni, celor care au un sertar plin de diplome. Mai exact, spun specialiştii, tinerii care au întreprins activităţi de voluntariat se pot integra mai uşor în echipă şi sunt capabili să îşi asume responsabilităţi în cadrul companiei.

„În cazul lor, competenţa este probată prin practică. Dacă au derulat un proiect, dacă au atras sponsori, dacă au gestionat sume importante de bani se sporesc şansele de angajare. Ei demonstrează că au un potenţial înalt şi că sunt oameni cu iniţiativă, care vor să se concentreze şi asupra altor activităţi decât cele legate strict de învăţământ. Activităţile de voluntariat trebuie începute la o vârstă fragedă”, a explicat consilierul în carieră Mihaela Feodorof, fondatorul Yourway.

„Prin activităţile de voluntariat, tinerii capătă mai multă încredere în ei înşişi şi învaţă să-şi exprime punctele de vedere. Pentru angajatori, aceste lucruri sunt cel puţin la fel de importante ca pregătirea de specialitate. Au ocazia să înveţe despre ce înseamnă un proiect, despre o bună organizare, evenimente şi despre cum să comunice unii cu ceilalţi şi să-şi ofere feedback”, spune şi Simona David-Crisbăşanu, preşedinte executiv al Asociaţiei ROI.

„Voluntariatul îţi deschide perspectivele“

O provocare reală pentru tineri o reprezintă îndeosebi partea de coordonare a oamenilor, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt neplătiţi.

„Este o reală provocare să gestionezi proiecte şi să coordonezi resurse umane, oameni pe care nu îi plăteşti, dar pe care trebuie să îi menţii motivaţi pentru a duce proiectul la bun sfârşit şi cu rezultate bune şi de impact. Voluntariatul îţi deschide perspectivele şi te pune în faţa unor situaţii pe care trebuie să le rezolvi pe moment”, a explicat şi Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale pentru Organizaţiile Studenţeşti din România (ANOSR).

Cu toate acestea, specialiştii în legislaţia muncii susţin că, în ciuda certificatului eliberat în mod obligatoriu de organizaţiile neguvernamentale, niciun angajator nu poate fi obligat să-l recunoască drept experienţă profesională. „Angajatorul poate cere testarea abilităţilor candidatului printr-o perioadă de probă”, a explicat Denisa Pătraşcu, specialist în dreptul muncii.

În România există o cultură antivoluntariat

Mai mult, chiar dacă beneficiile voluntariatului sunt recunoscute de toată lumea, unii experţi sunt de părere că România nu se raliază în acest moment altor state din acest punct de vedere. Astfel, sociologul Mircea Kivu susţine că americanii fac voluntariat din simplul motiv că vor să îi ajute pe ceilalţi, iar românii sunt încă sceptici când vine vorba să facă activităţi neplătite în beneficiul altora.

„La noi există o cultură antivoluntariat. Asta pentru că lumea îşi aduce aminte de perioada anilor ’70 - ’80 când se făcea muncă voluntară care nu era deloc voluntară. La noi, cei mai mulţi care fac voluntariat sunt tineri, în Occident o mare parte din voluntari sunt pensionari care şi-au încheiat activitatea profesională. Pe de altă parte, la noi sunt ONG-uri care fac lucruri frumoase, dar nimeni nu aude de ele”, a declarat sociologul Mircea Kivu.  

Raed Arafat: „Cu toate că eram medic, eu am lucrat 8 ani la SMURD fără bani!“

Medicul Raed Arafat, fondatorul SMURD, e de părere că recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională este un pas major înainte. „Practic, recunoaştem faptul că ei au evoluat. Trebuie să înţelegem că un voluntar nu înseamnă un amator neprofesionist. Din contră, voluntarul poate să fie foarte profesionist, ceea ce-l separă de alţii sunt tocmai vocaţia şi pasiunea de care dă dovadă”, a explicat doctorul, care a pus la începutul anilor 1990 bazele serviciului de urgenţă SMURD. Sistemul s-a bazat pe voluntariat câţiva ani buni, îşi reaminteşte medicul.

„Eu, personal, am lucrat ca voluntar neplătit între anii 1990 – 1998, cu toate că eram medic. Dar eram cetăţean străin, nu aveam salariu şi trăiam din banii moşteniţi de la tatăl meu. Însă, lăsând asta la o parte, am avut foarte mulţi voluntari, inclusiv colegi care au muncit zi, noapte fără să primească niciun leu în primii ani ai SMURD-ului”, a completat Arafat. Deşi la SMURD lucrează personal angajat, s-a păstrat încă şi acea componentă de voluntariat, astfel că la ora actuală numărul persoanelor care nu sunt plătite de SMURD, dar care activează în cadrul structurii, ajunge la 1.000. Cei mai mulţi sunt în Mureş, Bucureşti şi Sibiu.

„Aceşti voluntari au un rol major în funcţionarea SMURD-ului. Îi motivezi în primul rând prin a le recunoaşte valoarea şi prin a-i lăsa să îşi facă treaba. Când se face cursul de voluntariat pentru a intra în echipajele noastre, se prezintă sute de oameni. Evident, selectăm mai puţini, cât poate să absoarbă sistemul”, a mai spus Raed Arafat.

Doctorul e de părere că la ora actuală există foarte multe domenii care ar putea atrage voluntari. Însă, atrage atenţia specialistul, acest lucru presupune şi costuri. „Dezvoltarea voluntariatului în orice domeniu costă bani pentru că voluntarii au nevoie de pregătire, au nevoie de formare, au nevoie de dezvoltare. Aşa că dezvoltarea voluntariatului trebuie să fie o politică foarte bine pusă la punct”, a conchis fondatorul SMURD.

Pe aceeaşi temă:

Doar 14% din români au făcut voluntariat. Studenţii şi angajaţii cu studii superioare sunt cei mai activi

Strategia pentru tineri: voluntariat pe cartea de muncă, mai mult sport şi cursuri de manageri de proiect

Legea nescrisă a voluntariatului

 

 

citeste totul despre: