Datini ciudate păstrate din străbuni, în seara de Ajun a Anului Nou: ursul, căluţii şi bandele de mascaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În satele româneşti, în Ajunul Anului Nou, grupuri de tineri şi de bătrâni pornesc pe uliţe, ducând mai departe tradiţii vechi de sute de ani, moştenite din moşi-strămoşi: ursul, căluţii, caprele sau bandele de mascaţi.

Banda lui Bujor, o tradiţie reînviată în judeţul Neamţ. Povestea cetei de haiduci, subiect de teatru folcloric jucat în preajma noului an

Banda lui Bujor este una din tradiţiile de iarnă care se mai păstrează încă în zona montană a judeţului Neamţ. Jocul ce ţine de dramaturgia folclorică a fost perpetuat în comuna Grinţieş, chiar dacă o vreme s-a pierdut în vâltoarea modernismului care a trecut în planul doi tradiţiile şi obiceiurile.

Un rol important în reluarea tradiţiei Bandei lui Bujor în Neamţ l-a avut profesorul doctor în istorie Daniel Dieaconu (38 de ani), cel care s-a dedicat nu doar studiului, ci şi practicii obiceiului, mai ales din anul 2009, când a reînfiinţat „banda mare” formată din adulţi şi bătrânii satului.

image

„Tradiţia Bandei lui Bujor a pornit la începutul secolului XX, din zona Bicaz, acolo unde acum nu se mai practică, şi s-a desfăşurat în localităţile de pe Valea Bicazului, până la Gheorghieni şi pe Valea Bistriţei, până la Borca. La un moment dat, în judeţul Neamţ erau vreo 20 de variante ale acestui obicei, dar acum se mai păstrează în comuna Grinţieş şi, mai nou, s-a reluat şi la Tulgheş, în Harghita, pe graniţa fostului Imperiu Austro-Ungar”, spune profesorul Dieaconu.

Pluguşorul călare, tradiţie păstrată din bătrâni la Gura Şuţii

În prima zi din an, flăcăii din comuna dâmboviţeană Gură Şutii pleacă cu pluguşorul, însă nu în cete aşa cum s-a pomenit peste tot, ci călăre. Obiceiul este unul străvechi, spun bătrânii satului şi aduce belşug în gospodăriile care primesc călăreţii.

Pe 1 ianuarie, colindătorii pornesc la drum, ca pe vremuri, cu plug şi cai împodobiţi cu beteală şi canafi, care fie sunt înhămaţi la căruţe, fie sunt călăriţi. De 7 ani porneşte la colindat şi Andrei, un tânăr în vârstă de doar 14 ani.

image

„În fiecare an colindăm sătenii în prima zi a anului. Le urăm la mulţi ani cu sănătate. Se tim bine când ne văd. Nimeni nu concepe să nu ne primească. Tradiţia e foarte veche. Şi tatăl meu a fost cu pluguşurol când a fost mic şi tatăl lui. Din moşi strămoşi se poartă. Eu merg de la 7 ani cu pluguşurul. Îmi doream să merg de mai de mic, dar nu mă lăsau părinţii”, ne-a spus Andrei Vlădescu.

Jocul Ursului de la Măţău, un ritual spectaculos, vechi de mai bine de 300 de ani

În mitologia românească, ursului i-au fost recunoscute dintotdeauna puteri protectoare şi vindecătoare, iar cei care au ştiut cel mai bine să speculeze acest potenţial capital au fost ţiganii ursari. De ei se leagă unul dintre cele mai spectaculoase ritualuri practicate în noaptea dintre ani şi Sf. Vasile în satele din zona de nord a Argeşului.

image

Până prin anii ‘30’-40’, de Anul Nou, prin cătunele din nordul Muscelului erau plimbaţi urşi adevăraţi, purtaţi de ursari care-i ghidau cu lanţuri prinse de belciugul animalului, urmaţi de un alai de tobosari şi urători. 

“După anul 1700, în zona de nord a judeţului, ritualul era practicat de ţiganii ursari care colindau satele la Sărbătorile de iarnă, jucându-şi ursul dresat. Gospodarii îi primeau în curţi şi acceptau jocul despre care se credea că are valenţe terapeutice, considerând că dacă participă la acest ritual vor fi sănătoşi în noul an.

„Căluşarii de iarnă”, un obicei unic în România care încă se mai păstreză în comuna Gropeni din judeţul Brăila

În mediul rural din judeţul Brăila se mai păstrează o parte din vechile obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou. Există sate unde colindele şi pluguşorul nu şi-au pierdut din farmec, iar colindătorii - care recită aceleaşi versuri din vechime - sunt primiţi cu drag în curţile gospodarilor. Special este cazul comunei Gropeni, unde încă se mai practică un obicei unic în ţară, ce nu mai este întâlnit altundeva în România: căluşarii de iarnă.

Pentru ca totul să iasă perfect în ziua de Crăciun, când se merge din gospodărie în gospodărie, colindătorii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani înscrişi în Ansamblul "Floricica" din Gropeni, coordonat de Rădiţa Fluturaş, bibliotecara Căminului Cultural din comună, a făcut repetiţii încă de la începutul lunii decembrie.

image

Când a sosit vremea, îmbrăcaţi în costume populare şi "înarmaţi" cu beţe împodobite în staniol colorat, puştii au jucat căluşul în curtea părinţilor unuia dintre ei. Acordeonistul Nicolae Mercan a asigurat fondul sonor, iar gazde au fost soţii Costel şi Marioara Roşca. Aceştia şi-au jucat perfect rolul de gospodari bucuroşi să primească grupul de colindători. Au privit încântaţi cum băiatul lor, Gabriel, joacă căluşul, împreună cu tovarăşii din grup, iar la final şi-au servit oaspeţii cu mere, covrigi, colac împletit, gogoşi calde şi suc - pentru că vârsta nu le permite să bea altceva.

Vălăretul din Voineşti, obicei străvechi de la Vaslui

Virginel Solomon (49 ani), coregraful ansamblului “Trandafir de la Moldova” Huşi (judeţul Vaslui) a reaprins tradiţia Vălăretului din Voineşti, obicei tradiţional specific unei anumite zone din judeţ care se joacă numai de Anul Nou

Virginel Solomon, coregraful Ansamblului folcloric “Trandafir de la Moldova”, formaţie de dansuri populare ce fiinţează pe lângă Casa de Cultură “Al. Giugaru” din Huşi, predă copiilor dansuri populare de o viaţă. De patru ani a inclus în repertoriu o scenetă populară specifică Anului Nou.

image

Vălăretul de la Voineşti este o tradiţie specifică doar satelor din această comună vasluiană care aproape s-a pierdut în timp. Coregraful a cules Vălăritul şi chiar dacă nu era specific Huşiului l-a preluat exact aşa cum a rămas de la străbuni şi îl transmite mai departe celor 120 de copii care fac parte din ansamblul său. A ajuns să fie cea mai bună echipă de urători din judeţ care se remarcă an de an în rândul celor aproximativ 1.000 de trupe care i-au parte la Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă” Vaslui  organizat de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii.

Jocul ”Căiuţilor albaştrii” de la Hlipiceni un obicei unic în România, pornit de la o legendă căzăcească de aproape 100 de ani

În judeţul Botoşani,o zonă renumită pentru tradiţiile specifice sărbătorilor de iarnă se remarcă un obicei aparte: jocul ”căiuţilor albaştrii” din Hlipiceni. Dansatorii îmbrăcaţi în albastru evocă o legendă căzăcească veche de aproape 100 de ani.

La Hlipiceni un vechi sat de ruteni din nordul judeţuui Botoşani, este păstrat cu sfinţenie un obicei de iarnă unic în ţară. ”Căiuţii albaştri” cum li se spune dansatorilor îmbrăcaţi în uniforme care imită o trupă de cavalerie a cazacilor, ies la urat în Ajunul Anului Nou şi bat satele deplângând soarta Romanovilor.

Împletire de tradiţie româneşti şi ucrainene

”Căiuţii albaştrii” reprezintă un obicei pornit de la o legendă de la graniţa României cu Ucraina, acolo unde se află defapt satul Hlipiceni. Dansul lor este o îmbinare a tradiţiei ucrainiene cu obiceiuri româneşti de Anul Nou. De altfel Hlipiceniul unde a apărut această tradiţie, este un sat întemeiat de români şi de ruteni, veniţi din zona Ucrainei.

image

”Ţin minte că eram copil şi bătrânii, chiar şi moşii mei, vorbeau un fel de rusă între ei. Ca un limbaj pe care alţii nu îl pricepeau. Satula cesta a fost fondat de ruteni, defapt şi numele vine din rusă de la hleba care înseamnă pâine”, spune vicerprimarul din comuna Hlipiceni Ghiorghiţă Hrapciuc.

La acest material au lucrat Florin Jbanca, Ionuţ Dima, Cristina Stancu, Florentin Coman, Sabina Ghiorghe, Cosmin Zamfirache .

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite