Cum arată România la un an de la adoptarea legii antifumat

Cum arată România la un an de la adoptarea legii antifumat

S-a făcut un an de la interzicerea fumatului în spaţiile publice închise FOTO Adevărul

S-a făcut un an de când românii nu mai au voie să fumeze în spaţiile publice închise iar asta se vede mai ales la nivelul spitalelor de specialitate: numărul de internări pentru boli provocate de consumul de tutun a scăzut, susţin specialiştii. Mai mult, în ciuda previziunilor apocaliptice făcute de patronii de localuri, cifra de afaceri a crescut şi nu a scăzut, aşa cum anticipau înainte ca legea să intre în vigoare.

Însă studiile mai arată că la un an de la implementare, românii încă susţin legislaţia antifumat. „S-a văzut schimbarea, de aici şi susţinerea românilor”, susţin specialiştii. 
 
Concret, la un an de la implementarea legii, România a înregistrat beneficii în primul rând din punct de vedere al sănătăţii publice. Obişnuiţi ca ţara noastră să fie cap de afiş în toate topurile referitoare la incidenţa şi numărul mare de bolnavi cardiaci, medicii vorbesc despre scăderea numărului de infarcte şi de mai puţine spitalizări pentru adulţii cu boli ischemice coronariene. De asemenea, au fost cu 11,5% mai puţine internări pentru accidente vasculare cerebrale şi cu 1.7% mai puţine cazuri de bronhopneumonii obstructive cronice sau astm. 
 
„Efectele au început să apară în primele luni de la implementare. În România, fumatul rămâne principalul factor de risc pentru infarctul de miocard, dar în ultimele 12 luni s-a remarcat o scădere a acestei patologii. Practic legea a fost dată împotriva fumatului excesiv, dar şi a celui pasiv”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. 
 
Câţi români mor anual din cauza fumatului 
 
Anual, 42.000 de români mor din cauza fumatului. Mai precis, vorbim de 115 decese pe zi, arată ultimele statistici furnizate de Ministerul Sănătăţii care a demarat şi un plan de acţiune prin care îşi doreşte ca numărul fumătorilor să scadă la sub 5% până în anul 2035, aliindu-se, astfel, cu alte ţări europene care luptă împotriva consumului de tutun şi care au adoptat legislaţii antifumat. 
 
La rândul său, medicul Magdalena Ciobanu, coordonatorul programului naţional antifumat a explicat că românii care obişnuiau să fumeze foarte mult atunci când ieşeau cu prietenii în localuri au redus considerabil numărul de ţigări, ceea ce înseamnă că starea lor de sănătate se poate îmbunătăţi, riscurile de a dezvolta patologii în care fumatul este factor declanşator fiind reduse. 
 
„Oamenii au văzut că există o schimbare. Aşa s-a întâmplat şi în alte ţări”, a declarat Magdalena Ciobanu, adăugând că şi patronii de baruri şi restaurante au văzut avantajele legii. Dacă la început se temeau că vor pierde din clienţi, cifrele furnizate de ANAF la un an de la intrarea în vigoare a legislaţiei antitutun evidenţiază că cifra de afaceri a patronilor a crescut, în cazul barurilor şi restaurantelor, cu o medie de 10%. 
 
Ce spun psihologii
 
Cu privire la comportamentul românilor vis-a-vis de fumat, psihologul Mihai Copăceanu arată că, din punctul său de vedere, legea nu ar trebui să devină mai permisivă. „Fumătorul înrăit va fuma indiferent dacă e ploaie sau ger. O persoană care nu are un grad de dependenţă ridicat are toate şansele să renunţe la fumat”, a explicat, pentru „Adevărul”, Copăceanu. 
 
Tocmai pentru a se asigura că prevederile actului normativ sunt respectate, în acest an au fost făcute controale inopinate în baruri, cluburi şi restaurante, iar cei care încălcau legea au fost amendaţi. Totuşi, există voci ale societăţii civile, chiar din rândul medicilor, care afirmă că cei cinci milioane de fumători români ar trebui să aibă posibilitatea de a fuma, dacă îşi doresc asta. 
 
Unul dintre cei mai aprigi susţinători ai modificării legii este profesorul Florian Popa, fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Capitală, care a militat pentru reintroducerea camerelor pentru fumători în baruri şi restaurante, asemeni celor din aeroporturi. 
 
Termen limită pentru directiva europeană antifumat 
 
Însă în ciuda acestor încercări, România continuă lupta împotriva consumului de tutun prin aplicarea directivei europene antifumat, al cărei termen limită de implementare este luna mai 2017. Deja noile pachete de ţigări, cu pictograme pe 70% din suprafaţă şi imagini mai dure decât cele de anii trecuţi au început să fie comercializate în magazine. Iar pentru o mai mare eficienţă, acestea vor fi modificate la fiecare 12 luni pentru ca fumătorii să nu se obişnuiască cu ele. 
 
Totodată, textele de pe noile pachete sunt mai mari, cu mesaje mai concrete, dar şi cu numărul de telefon la care cei care doresc să se lase de fumat pot apela. „Aşa vom combate efectul de obişnuinţă.  La noi, pachetele de ţigări au aceleaşi pictograme din 2008, deja nu mai au niciun efect asupra fumătorilor”, a explicat pneumologul Magda Ciobanu care a arătat că tot începând din luna mai şi ţigările electronice vor fi monitorizate cu atenţie de autorităţi.
 
Legea antifumat în cifre
 
Conform Ministerului Sănătăţii, în 2016 au fost cu 5,4% (adică 1.267 cazuri) mai puţine cazuri de adulţi cu boli ischemice coronariene faţă de 2015, cu 11,5% (88 de cazuri) mai puţine cazuri de adulţi cu accident vascular cerebral, cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri de adulţi cu exacerbare a bronhopneumoniei obstructive cronice sau astm şi cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri de copii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare.
citeste totul despre: