Creşele săptămânale, considerate „anticamerele abandonului”, desfiinţate de parlamentari
0
Copiii nu vor mai putea fi lăsaţi de părinţi la creşe săptămânale, de luni până vineri, după ce parlamentarii au votat desfiinţarea acestor servicii, considerate o formă mascată de abandon. Statul va trebui să găsească însă o soluţie pentru cazurile excepţionale.
Copiii vor putea fi duşi la creşe, de stat sau private, doar cu program zilnic şi dacă cei mici au între trei luni şi trei ani, iar de la patru ani vor merge la grădiniţă.
Asta prevede un proiect de modificare a legii creşelor, adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională. Măsura este una lăudabilă, spun şi autorităţile, şi specialiştii, însă va trebui găsită o alternativă pentru cazurile excepţionale, iar legea bonelor tocmai a suferit o nouă amânare.
Proiectul iniţiat de 30 de senatori şi deputaţi din PSD, PNL, PDL şi UDMR a plecat de la premisa că aceste creşe săptămânale, reminiscenţe ale perioadei comuniste, sunt o formă mascată de abandon şi o formă de instituţionalizare a copiilor, în condiţiile în care de multe ori părinţii uită de ei, se arată în nota de fundamentare.
În document se arată că, la finele lunii iunie 2013, în România, 26 din cele 302 creşe funcţionale din sistemul public erau săptămânale, 17 fiind exclusiv săptămânale (cu 785 de copii în grijă) şi 9 mixte, cu regim atât de zi, cât şi săptămânal. În total, iniţiatorii vorbesc de 6% dintre copiii de la creşă care ar fi în regim săptămânal.
Legea bonelor, amânată
„La această vârstă, copiii trebuie să-şi petreacă timpul cât mai mult în prezenţa părinţilor. În actualele condiţii, aceste creşe săptămânale reprezintă, în cea mai mare parte a cazurilor, forme mascate de abandon al copiilor. Ca mamă şi bunică a trei nepoţi, am semnat, în calitate de co-iniţiator, acest proiect menit să ţină copilul de vârsta creşei cât mai mult timp în familie“, explică unul dintre iniţiatori, deputatul PDLSanda-Maria Ardeleanu.
„Definiţia familiei presupune o entitate de locuire, copiii ar trebui să crească lângă părinţi, creşele zilnice sunt o soluţie viabilă“, spune şi sociologul Mircea Kivu. Cât despre legea bonelor, o alternativă necesară, Ardeleanu a adăugat că trebuia să fie dezbătută săptămâna trecută în Camera Deputaţilor, dar, la propunerea celor de la UDMR, a fost reîntoarsă la Comisie pentru două săptămâni. „Trebuie ca statul să găsească soluţii alternative la creşele săptămânale care reprezintă o modalitate anacronică de îngrijire a copiilor“, a adăugat deputatul.
Şi autorităţile susţin aceeaşi idee. „Este o măsură foarte bună, ar fi trebuit desfiinţate de mai demult, aceste creşe sunt o anticameră a abandonului de copii, a instituţionalizării, în condiţiile în care trebuie să tragi de părinţi să vină să-i ia acasă după o săptămână“, spune Cosmina Simean, şefa Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bucureşti.
Pe de altă parte, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, susţine măsura, dar spune că trebuie gândită o soluţie pentru aceste cazuri. „Trebuie să existe o alternativă, sunt oameni care nu au cu cine să-şi lase copiii, şi văzut câţi dintre ei chiar au nevoie de astfel de servicii. Dacă într-adevăr a fost vorba de abandon mascat, asta pot verifica specialiştii de la serviciile locale de protecţie socială. O variantă era legea bonelor, firesc era să fie ea aprobată înainte“, a declarat Coman. „Chiar dacă nu consider utilă o astfel de creşă, cred totuşi că, în loc să le desfiinţeze, ar fi trebuit să se facă verificări dacă apăreau cazuri de posibil abandon, să fie sesizate serviciile sociale şi Poliţia, acolo sunt cazuri sociale“, a adăugat şi Bogdan Simion, directorul executiv al Fundaţiei SERA România.
Noi prevederi în legea creşelor
Noua lege, care urmează să fie promulgată, mai prevede că părinţii ar putea fi obligaţi să plătească mai mult la creşele de stat, în funcţie de cât stabileşte fiecare consiliu local şi nu de veniturile familiei, iar înscrierile ar trebui organizate la începutul anului şcolar, doar în cazuri excepţionale să aibă loc pe parcursul anului.
Astfel, consiliile locale vor stabili suma plătită de părinţi, care până acum era diferită în funcţie de venitul familiei şi de câţi copii au în întreţinere. Această valoare a contribuţiei lunare de întreţinere datorată de părinţi va fi stabilită anual şi trebuie să fie cel puţin egală cu nivelul alocaţiei zilnice de hrană stabilită prin hotărâre a Consiliului local.
„Până acum, era o sumă stabilită prin hotărâre de guvern şi nu acoperea în multe cazuri nici măcar valoarea alocaţiei zilnice de hrană, de aici o presiune mare pe bugetele locale, care suplimentau de multe ori hrana copiilor“, motivează iniţiatorii schimbarea din lege.
Pe aceeaşi temă:
Cum alegi bona şi cum pregăteşti copilul de creşă sau grădiniţă
Se încarcă comentariile...
