Cine schimbă legea care-i eliberează pe savanţii închisorilor? Membru CSM: „Cel care plagiază să fie reîncarcerat!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Galeria scriitorilor celebri din închisori
Galeria scriitorilor celebri din închisori

După ce „Adevărul“ a arătat, într-o serie de articole, că lucrările pe baza cărora deţinuţii primesc scutiri de pedeapsă sunt plagiate sau nu respectă normele ştiinţifice, problema a ajuns în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii şi a ministrului Justiţiei.

„După primul articol din «Adevărul» le-am scris colegilor din CSM că trebuie să ne aplecăm asupra acestei situaţii deoarece este o problemă foarte gravă. Este nevoie de îmbunătăţirea textului de lege, pentru că a ieşi din închisoare pe baza unei lucrări plagiate înseamnă să fraudezi legea şi aşa ceva nu trebuie să se întâmple“, ne-a declarat judecătorul Cristi Danileţ, membru în CSM.

Şi Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, a atins ieri acest subiect: „Există, în momentul de faţă, mai multe propuneri de modificare a legii şi suntem în dialog cu mai multe instituţii pentru a aduce puţină rigoare. Caracterul ştiinţific al unei lucrări nu este uşor de stabilit, există o dispută inclusiv în mediul universitar. Problema este în atenţia noastră“.

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor spune că un deţinut primeşte o reducere de 30 de zile pentru fiecare carte publicată din închsioare şi considerată lucrare ştiinţifică, dar nu prevede cine trebuia să decidă dacă lucrarea deţinutului se încadrează sau nu în această categorie. Prevalându-se de faptul că Ministerul Justiţiei nu a elaborat nici până astăzi normele de aplicare a legii, comisiile de eliberare condiţionată din penitenciare încadrează la categoria lucrare ştiinţifică aproape orice carte al cărei autor ataşează la dosar recomandarea unui profesor universitar. S-a ajuns, astfel, la situaţii scandaloase în care deţinuţi fără studii superioare au scris şi patru lucrări ştiinţifice într-un an.

„Textul de lege poate fi îmbunătăţit specificându-se că reducerea de pedeapsă se acordă numai în cazul unor lucrări ştiinţifice recunoscute de forurile competente în domeniul de cercetare respectiv. Iar profesorii care semnează să-şi asume răspunderea cu riscul pierderii titlului universitar în cazul depistării unor nereguli. În felul acesta lucrurile vor deveni mult mai clare“, mai spune Danileţ.

Pentru ca aceste modificări să ajungă în textul de lege, CSM trebuie să sesizeze Ministerul Justiţiei, iar acesta din urmă să propună o iniţiativă legislativă. 

Aceste două instituţii de care depinde acum stoparea unei situaţii revoltătoare au fost atenţionate recent şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, care a trimis o notă de sesizare privind carenţele legislative care le permit deţinuţilor să-şi scurteze perioada de detenţie. „Este anormal să fie reglementată durata care se consideră executată, dar să nu fie stabilite prin acelaşi text criterii pe baza cărora se cumpăneşte asupra elaborării de lucrări ştiinţifice publicate“, se arată în nota DNA. În acelaşi document se precizează că reducerea pedepsei pe baza elaborării de lucrări ştiinţifice nu mai este întâlnită în nicio ţară europeană.

Reîncarcerarea plagiatorilor

Modificarea legii este solicitată public şi de către Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti. Marian Popescu, preşedintele acestui organism, a declarat pentru „Adevărul“: „Legislaţia executării pedepselor ar trebui să includă o relaţie formalizată cu mediul de cercetare şi ştiinţific astfel încât girul ştiinţific să fie dat în cadrul academic, nu numai prin recomandarea sau prefaţa unui profesor universitar. Dacă un student, masterand sau doctorand are de susţinut un examen în faţa unei comisii din minimum cinci cadre didactice, ca să poată obţine titlul absolvent, master sau doctor, cum e posibil ca o prefaţă sau o recomandare pentru o lucrare realizată în detenţie să permită scăderea pedepsei cu 30 de zile!?“.

O altă hibă a legilor actuale este aceea că nu permit tragerea la răspundere a deţinuţilor care ies din închisoare pe baza unor cărţi ce se dovedesc ulterior a fi plagiate. „În cazul în care se descoperă că o carte a fost plagiată, legea ar trebui să prevadă revocarea eliberării condiţionate, reîncarcerarea celui în cauză şi pierderea dreptului de a mai cere eliberare condiţionată“, afirmă judecătorul Cristi Danileţ, membru al CSM.

Şi deţinuţii admit că legea e permisivă

Inclusiv cei care au profitat de prevederile Legii 254/2013 sunt de părere că aceasta ar trebui ajustată. „Sunt de acord că legea are nevoie de nişte clarificări. Cred că o variantă potrivită ar fi ca profesorul care dă avizul să fie obligat să citească lucrarea la final şi să facă o evaluare. Să-şi asume decizia de a o considera lucrare ştiinţifică“, ne-a declarat Adrian Năstase, autorul a trei cărţi scrise în perioada detenţiei.

Trei cărţi a scris şi Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, condamnat în 2013 pentru luare de mită şi eliberat la sfârşitul anului trecut. „E o modă acuma să-ţi dai doctoratul şi să scrii cărţi din închisoare. Trebuie umblat în legislaţie pentru că s-au petrecut multe. O cercetare ştiinţifică se face în ani de zile, nu într-o lună-două“, afirmă cu încredere Solomon. Întrebat în cât timp a scris cele trei lucrări ştiinţifice, realizează că i-a luat-o gura pe dinainte: „Eu le-am scris în 4-5 luni, dar tema care am avut-o o prezentasem şi la lucrarea de doctorat. Am mai completat la ea şi am scris ce-am scris“.

Şi Nicolae Mischie crede că legea ar trebui să fie mai strictă. Profesor de istorie la bază, fostul baron de Gorj a scris şi el două cărţi în penitenciar şi spune că nu oricine poate elabora o lucrare ştiinţifică: „Ar trebui introduse nişte criterii de verificare: bă, a scris-o el sau i-a scris-o altul? Sunt modalităţi de a-i lua de urechi pe cei care trişează. E un volum mare de muncă să scrii o carte. Dacă n-ai mai scris, e foarte greu, din punctul ăsta de vedere e groaznic. Trebuie să faci trimiterile la subsol, nu e chiar aşa…“. 

În penitenciare nu se poate face cercetare ştiinţifică


Legea 254/2013, cea care stabileşte că deţinuţii beneficiază de reducerea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă, nu defineşte ce înseamnă „ştiinţific“. Termenul de „cercetare ştiinţifică“ este legiferat în „Ordonanţa 57 din 16 august 2002“. Această ordonanţă a stabilit ce unităţi au capacitatea de a asigura mijloace pentru cercetare ştiinţifică. Apar aici instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare, centre ale Academiei Române sau ale companiilor private şi de stat. Între aceste unităţi nu se regăsesc însă şi penitenciarele.

„Pentru elaborarea de lucrări ştiinţifice este nevoie de consultarea materialelor de referinţă: enciclopedii, lexicoane, glosare, vocabulare, dicţionare, care nu pot fi în mod rezonabil accesate în penitenciar“, se arată şi în nota trimisă de Direcţia Naţională Anticorupţie către Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei. „Adevărul“ a arătat în articolele precedente că persoane fără studii superioare se bucură de eliberări condiţionate datorită lucrărilor ştiinţifice pe care le prezintă judecătorilor. Cel mai la îndemână exemplu este Gigi Becali. Legea privind statutul personalului de cercetare spune însă că gradul minim de instruire pentru un cercetător este absolvirea examenului de licenţă într-o unitate de învăţământ superior.

 CITIŢI ŞI: Becali şi Neţoiu au publicat cărţi plagiate de pe internet. Cum funcţionează afacerea care îi transformă pe puşcăriaşi în oameni de ştiinţă

Savanţii închisorilor: Opera de batjocură a marilor corupţi. Pasaje în premieră din cărţile lui Gigi Becali şi Cristi Borcea

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite