Ce soluţii împotriva răspândirii fenomenului „fake news“ oferă H5 Strategies în România şi Europa de Est

Pericolul proliferării fenomenului “fake news” este unanim recunoscut. Un fenomen în plină expansiune care se diversifică cu o viteză ce depăşeşte, momentan, capacitatea de reacţie a societăţii. Compania H5 Strategies vine cu o serie de soluţii testate de specialişti atât americani cât şi români, din zona mass media şi comunicare.

Hal Foster, fost jurnalist la Los Angeles Times, explică cum îşi propune această companie să sprijine bătălia împotriva ştirilor false care otrăvesc spaţiul public.

De ce H5 Strategies începe să se implice în centre anti-ştiri false?

Fondatorul nostru, Marshall Comins, şi vicepreşedintele nostru senior pentru afaceri internaţionale, Tony Pisaroglu, consideră că ştirile false au devenit o ameninţare la adresa democraţiei – o opinie cu care sunt de acord. Serviciile de informaţii americane au ajuns la concluzia că ştirile false au afectat rezultatul alegerilor prezidenţiale din S.U.A. din anul 2016. Iar serviciile de informaţii britanice au concluzionat că acestea au afectat rezultatul referendumului Brexit, prin care votanţii au decis să părăsească Uniunea Europeană. Când am ajuns în punctul în care ştirile false pot stabili rezultatele unor alegeri democratice, atunci acestea au devenit o ameninţare la adresa democraţiei însăşi. H5 a decis să facă ce poate pentru a ajuta la contracararea ameninţării.    

De ce constituie ştirile false o ameninţare aşa de mare acum, în comparaţie cu trecutul?

Un motiv este că Internetul le foloseşte ca armă. În momentul de faţă poţi ajunge la milioane de oameni în câteva ore cu ştiri false pe Twitter, Facebook sau alte platforme de Internet. Un alt motiv este că atacurile prin ştiri false au devenit foarte sofisticate. În special ruşii utilizează tehnologia pentru a identifica publicul cel mai vulnerabil la ştirile false – ca extrema dreaptă din Statele Unite -  apoi elaborează mesaje care profită de cele mai josnice înclinaţii sociale şi politice ale acestor oameni, inclusiv ura faţă de imigranţi şi alte rase. Un alt motiv pentru care ştirile false au devenit o ameninţare aşa de mare este forţa de muncă enormă utilizată de unii dintre aceşti actori rău-intenţionaţi care se află la originea lor. Ruşii, de exemplu, utilizează mii de trolli pentru a răspândi ştiri false 24 de ore din 24. Au atât de multă forţă de muncă, că pot ţinti anumite ţări şi grupuri demografice din acele ţări.   

Ce rol va juca H5 în centrele anti-ştiri false?

Centrele vor fi implementate de persoane şi organizaţii care sunt preocupate de ameninţarea pe care ştirile false o constituie în ţările lor. H5 le va sprijini cu expertiză, resurse şi oameni. Eu voi fi unul din cei care vor oferi consultanţă.

Când va începe deschiderea centrelor?

Rǎspuns: Primul dintre ele, cel din Moldova, se va deschide luna viitoare, iar cel de-al doilea, în Bucureşti, la scurt timp după aceea. Se aşteaptă deschiderea altor centre înainte de Anul Nou.

Ce expertiză anti-ştiri false puteţi oferi centrelor, ca jurnalist cu experienţă?

Am lucrat în fosta Uniune Sovietică – mai ales în Ucraina şi Kazahstan – ca jurnalist şi profesor timp de 12 ani. Acolo am văzut cu ochii mei o sumedenie de ştiri false, în special la alegerile prezidenţiale din Ucraina din anul 2004 – Revoluţia Portocalie – şi în lunile care au precedat războiul din Ucraina din 2014, şi chiar în timpul războiului, despre care am scris reportaje pentru USA Today. 

Unele din ştirile false proveneau de la ucrainieni pro-ruşi, dar multe dintre acestea erau de la ruşi, aceştia fiind hotărâţi să împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană şi NATO. Experienţa mea cu ştirile false în regiune mi-a dat câteva idei despre cum pot fi contracarate; voi împărtăşi aceste idei cu personalul centrelor anti-ştiri false, a căror înfiinţare va fi sprijintă de H5.    

Centrele se vor ocupa doar de ştiri false politice?

Nu. Majoritatea oamenilor se gândesc la politică atunci când se gândesc la ştiri false, şi sunt multe ştiri de acest fel, într-adevăr – iar centrele vor cheltui cu siguranţă o energie considerabilă ca să se ocupe de ele. Dar ştirile false sunt utilizate pentru a deruta şi dezinforma oamenii şi în legătură cu multe aspecte nepolitice.

Gândiţi-vă la schimbările climatice, de exemplu. Majoritatea oamenilor de ştiinţă spun că acestea sunt reale, că sunt produse de om, şi că reprezintă o ameninţare majoră pentru omenire. Dar cei care se opun noţiunii – şi mulţi dintre ei, ca de pildă, cei care servesc intereselor legate de combustibilii fosili, se opun din motive oportuniste – răspândesc în fiecare zi ştiri false, susţinând că schimbările climatice nu sunt produse de om şi nu reprezintă o ameninţare. Şi, din nefericire, mulţi oameni îi cred, ceea ce îngreunează implementarea de către guverne a unor politici de ameliorare a schimbărilor climatice.

Desigur, schimbările climatice reprezintă o problemă ştiinţifică. Dar lumea este plină de ştiri false în domenii precum: serviciile medicale, asistenţa socială, relaţiile dintre diferite grupuri de oameni din societate, şi multe altele.        

Care sunt câteva din iniţiativele, pe lângă centrele anti-ştiri false, pe care persoanele, organizaţiile şi guvernele le-au luat pentru a contracara ştirile false?

A existat o combinaţie de abordări, dar, din nefericire, niciuna nu a făcut prea mult pentru a diminua problema.

Unele ţări au adoptat legi care transformă ştirile false într-o infracţiune. Există câteva probleme cu această abordare. Una este că multe ştiri false provin din exteriorul unei ţări – din Rusia, de exemplu. Rusia nu îşi va preda cetăţenii altor ţări pentru a fi urmăriţi în justiţie. Acest lucru înseamnă că ruşii care răspândesc ştiri false în străinătate de pe teritoriu rusesc sunt protejaţi de urmărirea penală în temeiul legislaţiei altor ţări privind ştirile false. Unele ţări au constituit grupuri de lucru guvernamentale pentru a lupta contra ştirilor false. Majoritatea acestor eforturi au avut un start lent, în parte din cauza criticilor conform cărora grupurile de lucru ar putea fi utilizate pentru a reprima dezacordurile legitime şi sincere.

O altă abordare în lupta împotriva ştirilor false este organizarea unor grupuri de cetăţeni care le pot urmări şi atrage atenţia publicului în legătură cu acestea. Acest lucru se întâmplă în Ţările Baltice. Aceste grupuri de cetăţeni sunt foarte motivate, crezând că ruşii poartă deja un război cibernetic cu ţările lor. Dar sunt voluntari neplătiţi, aşa că nimeni nu ştie cât timp rămân dedicaţi cauzei.

Încă o abordare în apărarea contra ştirilor false este educarea oamenilor cu privire la ce sunt acestea, cum pot fi identificate şi contracarate. De exemplu, BBC a dezvoltat o programă de ştiri false pe care angajaţii săi o predau în cadrul vizitelor în şcolile britanice. Această abordare are un mare potenţial pe termen lung. Cred că centrele anti-ştiri false pe care H5 le sprijină în Europa Centrală şi de Est vor cuprinde o componentă educaţională în seturile lor de instrumente anti-ştiri false.         

Pe lângǎ ştirile false, o ameninţare de lungǎ duratǎ la adresa democraţiei în aceastǎ regiune şi fosta Uniune Sovieticǎ o constituie eforturile de a reduce la tǎcere jurnalişti. Aţi fǎcut ceva pentru a-i ajuta pe jurnaliştii care sunt supuşi presiunilor în aceastǎ parte a lumii?

Da. Am ajutat mai mulţi jurnalişti din fosta Uniune Sovieticǎ care erau ameninţaţi sau atacaţi pentru încercǎrile lor de a atrage atenţia asupra practicilor ilicite şi corupţiei de la nivel guvernamental.

De exemplu, am ajutat o jurnalistǎ ucrainianǎ a cǎrei faţǎ a fost stropitǎ cu acid pentru cǎ scrisese despre corupţia din oraşul ei – Berdyansk.  Am fǎcut demersuri ca ea sǎ fie beneficiara unei îngrijiri de clasǎ mondialǎ la Dallas, la Centrul Medical al Universitǎţii din Texas, pentru a-i salva vederea. Într-adevǎr, i-am salvat vederea, şi continuǎ sǎ scrie şi astǎzi.

De asemenea, am ajutat la instruirea în management media a doi jurnalişti dintr-o ţarǎ caucazianǎ când eram editorul unui ziar din Florida. Mai ales unul dintre ei avusese curaj sǎ scrie despre corupţia la cele mai înalte niveluri din ţara sa. Patru ani mai târziu, am aflat cu tristeţe cǎ fusese ucis de o rafalǎ de focuri de arme semiautomate în scara blocului sǎu de apartamente.

În plus, am oferit consultanţǎ în domeniul jurnalismului la un ziar din Banja Luka, Bosnia; editorului acestuia îi fuseserǎ spulberate picioarele într-o maşinǎ-capcanǎ. Ştiţi care a fost greşeala lui? Într-un editorial, chemase pǎrţile beligerante sǎ se aşeze la masa tratativelor şi sǎ încerce sǎ facǎ pace. Pentru asta, extremiştii din ţara sa l-au considerat un trǎdǎtor şi au încercat sǎ îl asasineze.

Ştirile false şi tentativele de a reduce la tǎcere jurnaliştii seamănă ca două picături de apă. Amândouǎ vizeazǎ afectarea democraţiei, împiedicând cetǎţenii sǎ afle adevǎrul.   

Sunteţi de foarte mult timp jurnalist şi profesor, mai degrabǎ decât specialist în comunicaţii strategice. De ce aţi decis sǎ vǎ alǎturaţi companiei H5?

Îl cunosc pe fondator, Marshall Comins, de 14 ani. Este un fost jurnalist, aşa cǎ gândim la fel. Am cǎpǎtat un nivel suplimentar de confort datoritǎ faptului cǎ echipa cuprinde şi foşti jurnalişti din România. Iar cei din echipǎ care nu sunt jurnalişti sunt oameni inteligenţi, dinamici, care au avut funcţii la nivel înalt în domeniul comunicaţiilor, în sectorul privat şi guvernamental. H5 nu se implicǎ în ceea ce industria comunicaţiilor numeşte interpretare – sau crearea unor relatǎri false – pentru a-şi ajuta clienţii sǎ-şi protejeze sau sǎ-şi îmbunǎtǎţeascǎ reputaţiile. Aceastǎ abordare eticǎ a fost importantǎ pentru mine, deoarece am încercat mereu sǎ fiu etic în calitate de jurnalist şi profesor. Ca trainer specializat în media al H5, îmi folosesc anii de profesorat pentru a preda cele mai moderne concepte din multimedia şi jurnalism online, jurnalism de investigaţie, management media – un domeniu care se schimbă rapid datorită Internetului – etica în mass-media şi alte discipline. Am predat în Statele Unite, Ucraina, Kazahstan şi Kârgâzstan, şi îmi place să predau la fel de mult ca jurnalismul. Sunt încântat să predau jurnalismul, competenţe de comunicare şi media într-o regiune în care nu am mai predat niciodată – Europa Centrală şi de Est.

Hal Foster este un fost jurnalist la Los Angeles Times şi profesor de jurnalism care va consilia câteva centre anti-ştiri false planificate pentru Chişinău, Moldova, Bucureşti şi alte locuri din Europa Centrală şi de Est în următoarele luni. El va realiza consilierea ca parte a angajamentului companiei de gestionare a crizelor şi comunicaţii strategice H5 Strategies de a sprijini centrele. Este trainerul specializat în domeniul media al H5, care are sediul la Bucureşti, dar este prezentă şi la Washington, Londra, Bruxelles şi Abuja, Nigeria.