Ţării, cât mai mulţi copii! Despre „a ţine” şi „a creşte”

„Numărul nou-născuţilor în România nu a depăşit 200.000 în 2011, un record negativ de la Revoluţie încoace”

Să ridice mâna cine s-a gândit să facă copii din sentiment patriotic! Bifaţi răspunsul – „act patriotic” - dacă subconştientul conştient v-a determinat să vă cuplaţi – (alt verb cu valoare predicativă şi nu copulativă nu am găsit la îndemâna limbajului pudic) - pentru a spori natalitatea, cu spaima că „naţionalităţile conlocuitoare” ne vor cotropi.

Bărbaţi şi femei fac copii din diverse motive, inventariate în diferite glosare care analizează nevoia speciei umane de a se reproduce, dar prea puţin cu gândul că e un „act patriotic”. Dacă veţi căuta motivele pentru care se fac copii, veţi afla că argumentele sunt multiple - de la iubire pentru celălalt, care se traduce în dorinţa de a „materializa” sentimentul de dragoste, până la speranţa că un copil îţi salvează căsnicia / relaţia, că el, copilul, la bătrâneţe îţi va aduce un pahar măcar cu apă dacă nu cu lapte,  sau uneori ca mijloc de şantaj, ultima variantă fiind cea mai nevolnică.

Îndemnul de a face copii - „măritate sau nemăritate”- cu gândul la patrie sună straniu când doar acum ceva timp reproşul era că suntem „o ţară de mămicuţe”. 

Întrebarea pentru responsabilii politici este: de ce nu mai fac românii copii? Primul răspuns, de bun-simţ, atunci când cetăţenii unei naţiuni nu mai fac copii, se poate găsi în lipsa de încredere în viitor, în capacitatea ţării de a oferi cadrul sănătos de a creşte copilul cum se cuvine şi nu la întâmplare. 

Preşedintele României se miră: „Cum Dumnezeu femeia rromă poate ţine 5-6 copii, iar românca nu?” (conform siteului ziare.com). Uluitoare naivitate! Adică, despre “ţinut” e vorba şi nu despre crescut, în condiţii de demnitate umană. Acesta e verbul: „sa ţii” un copil, nu să îl creşti. Într-adevar, pentru „a-l ţine” e suficient sa fii asistat social. Pentru a-l creşte, ai nevoie de mult mai mult.

Numărul nou-născuţilor în România nu a depăşit 200.000 în 2011, un record negativ de la Revoluţie încoace. Potrivit unei estimări făcute pe baza datelor de pe primele 11 luni, numărul de naşteri în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2011 se cifrează la 195.000. Cauza refuzului de a face copii ar trebui să fie o problemă pentru guvernanţi, indiferent de apartenenţa politică.

În ultimul raport UNICEF, România se află pe locul 29 din 29 de ţări industrializate. În România, 23,6% dintre copii sunt săraci, iar 40% dintre ei spun că familia lor are bani puţini. Singurul capitol la care stăm bine este rata vaccinărilor, 96% dintre minori fiind imunizaţi împotriva celor mai frecvente boli.

În ceea ce priveşte educaţia, suntem tot pe ultimul loc între cele 29 de ţări. Raportul UNICEF arată că 42,41% dintre copiii români sunt implicaţi în bătăi, 41,04% dintre ei fiind agresaţi de alţii. 14,78% dintre cei mici sunt obezi, doar 19,61% dintre copiii români fac sport, doar 40,63% mănâncă fructe şi doar 45,34%  mănâncă micul dejun. Şi mai îngrijorător este faptul că 30,71% dintre adolescente devin mămici, 10,60% dintre minori fumează, 17,50% beau alcool şi 6,08 se droghează cu canabis. În ceea ce priveşte rata omicidiului printre minori, ne aflăm pe locul 27 din 29, iar 42% dintre copiii din România sunt afectaţi de poluarea aerului. Mai mult, 39,69% dintre copiii români au probleme cu locuinţa.

Dupa ce vor fi rezolvate toate aceste probleme, merită să îndemni cetăţenii să aibă încredere că au cum şi unde să îşi crească copiii şi nu să îi „ţină”.