Ultimul cutremur cu morţi produs pe teritoriul României. "Dubletul seismic vrâncean" a zgâlţâit ţara timp de două zile

Ultimul cutremur cu morţi produs pe teritoriul României.

Mai 1990: Şoseaua Mihai Bravu din Bucureşti este plină de oameni care şi-au părăsit locuinţele de frica unui nou cutremur

Pe 30 mai 1990, România era lovită de încă un cutremur cu magnitudinea mai mare de 6 grade pe scara Richter, resimţit puternic în zona de est şi de sud-est a României. Opt oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 296 au fost răniţi în urma seismului.

Ştiri pe aceeaşi temă

La zece zile de la primele alegeri libere (20 mai 1990), România avea parte şi de primul cutremur în democraţie. Se întâmpla în mijlocul unei zile de miercuri, la ora 13.20, când undele seismice plecate din munţii Vrancei zguduiau vreme de aproape 50 de secunde toată jumătatea estică a României, ajungând chiar până în Republica Moldova şi Bulgaria.

Cutremurul a avut 6,9 grade pe scara Richter şi a fost urmat de câteva zeci de replici, dintre care cea mai puternică s-a înregistrat în dimineaţa zilei de 31 mai şi a atins 6,4 grade pe scara Richter. Acest al doilea seism, impropriu numit replică, i-a făcut pe specialişti să vorbească despre o pereche de cutremure care au lovit România în acel sfârşit de primăvară, fenomen rămas în anale sub numele de “dubletul seismic vrâncean din mai 1990”.

Au fost două zile de panică generală, în care populaţia din marile oraşe a ieşit pe străzi şi a refuzat să se mai întoarcă în locuinţe de frica unor noi cutremure. Inspectoratul General de Poliţie a întocmit un bilanţ din care a rezultat că opt oameni şi-au pierdut viaţa: doi în Bucureşti, doi în Brăila şi câte unul în judeţele Ialomiţa, Braşov, Buzău şi Prahova.

S-a murit din prea multă frică şi din lipsă de şansă: unii au fost loviţi de bucăţi de ciment desprinse de la etajele superioare, alţii, bântuiţi de coşmarul seismelor din 1977 şi 1986, şi-au pierdut cumpătul şi s-au aruncat pe fereastră.  Presa trăgea o concluzie sumbră: „Trei mari cutremure de pământ în numai 13 ani este prea mult pentru o generaţie care şi aşa a mai trebuit să facă faţă altor seisme sociale devastatoare”.

Numărul victimelor a fost completat cu un total de 296 de răniţi, dintre care 75 cu răni grave, şi de încă patru morţi înregistraţi în ţările vecine: trei în Republica Moldova şi un bulgar care a făcut atac de cord. 

Panică în Piaţa Universităţii: „Vin tancurile”

Deşi n-a fost departe de magnitudinea seismului din 1977, care a atins 7,2 grade pe scara Richter, “dubletul” din mai 1990 a produs infinit mai puţine victime şi pagube materiale. 1.578 de oameni muriseră în urmă cu 13 ani şi circa 35.000 de locuinţe fuseseră distruse. În 1990, singurele pagube mai însemnate s-au înregistrat la Călăraşi, unde cele două cutremure au fisurat coşurile centralei termice de la Combinatul de Celuloză şi Hârtie şi au prăbuşit tavanul unei întreprinderi de creştere a porcilor.

S-au produs şi situaţii hilare: manifestanţii care mai rămăseseră în Piaţa Universităţii pentru a încerca să ţină în viaţă fenomenul “Golaniadei” au luat primele vibraţii produse de cutremur drept semnele unei represiuni necruţătoare. “Adevărul” scria că, simţind cum trepidează asfaltul, o parte a protestatarilor s-au aruncat la pământ şi au strigat: “Vin tancurile!”.

După ce pământul s-a liniştit, presa a cerut părerea seismologilor despre posibilele cutremure care s-ar mai putea produce în zona seismică Vrancea, „acest bermude tectonic al României”. S-a concluzionat că, tensiunile din adâncuri fiind eliberate, un mare cutremur va mai apărea în România abia după anul 2000.

 

citeste totul despre: