Visul oricărui politician: imunitate penală pentru infracţiunile de corupţie

Deputatul Cătălin Rădulescu s-a specializat în depunerea de proiecte pentru modificarea legislaţiei penale. FOTO Inquam Photos

40 de parlamentari ai PSD au depus un proiect de lege prin care persoanele alese în funcţii de demnitate publică să nu mai fie considerate funcţionari publici în sens penal, ceea ce ar duce la o imunitate totală a acestora pentru infracţiunile de corupţie. O iniţiativă asemănătoare a fost declarată neconstituţională de CCR în 2014, după ce un proiect din „Marţea neagră“ a fost adoptat de Parlament.

Cei 40 de aleşi ai PSD care au semnat proiectul de lege vor schimbarea definiţiei funcţionarului public în legea penală, într-o formă care nu i-ar mai putea aduce pe aceştia în faţa instanţelor pentru posibile acuzaţii de fapte de corupţie sau infracţiuni de serviciu. Astfel, funcţionarul public, în sensul legii penale, ar fi persoana care „exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti sau exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitate publică“, potrivit propunerii legislative.

Practic, în cadrul articolului 175 din Codul Penal e adusă precizarea că reprezentanţii aleşi ai statului - cum e cazul preşedintelui, deputaţilor, senatorilor, primarilor, consilierilor judeţeni şi locali, precum şi preşedinţii de Consilii Judeţene - nu ar mai putea fi funcţionari publici în sensul legii penale.

„Logica“ lui Rădulescu

În expunerea de motive se susţine că legiuitorul nu stabileşte concret sfera noţiunii de funcţionar public în Codul penal. De asemenea, deputatul Cătălin Rădulescu, principal iniţiator şi persoană condamnată în 2016 la un an şi jumătate de închisoare pentru dare de mită, invocă o serie de prevederi din doctrină şi din Statutul funcţionarilor publici din care „rezultă clar“, potrivit gândirii sale, că persoanele care exercită demnităţi publice nu au calitatea de funcţionari publici.

„Diferenţele  între demnitarii publici şi funcţionarii publici constau şi în modalitatea de remunerare şi raporturile ce se nasc din specificul muncii. Funcţionarii publici prestează muncă în baza unui contract individiaul de muncă fiid astfel remuneraţi cu salariu şi aflându-se într-un raport de subordonare faţă de conducătorul ierarhic superior. Demnitarii aleşi sunt remuneraţi prin indemnizaţii şi nu se află în raporturi de subordonare“, mai explică Rădulescu în expunerea de motive.

Acesta însă face, în mod deliberat, confuzie între noţiunea de funcţionar public în sensul legii penale, adică toate persoanele care administrează bani publici sau autoritate publică, şi funcţionar public în sens administrativ – adică funcţionari de carieră, a căror activitate este reglementată de Legea privind funcţia publică.

Delimitarea unor PSD-işti

Pe de altă parte, deja câţiva social-democraţi care au semnat proiectul au anunţat că se delimitează de acesta. Deputatul Liviu Pleşoianu, unul dintre cei mai mari critici ai DNA, e printre cei care vor să-şi retragă semnătura, la fel ca şi colega sa, deputata Aida Căruceru. „Eu am semnat, dar am fost greşit informată de colegul meu, Cătălin Rădulescu. Eu nu am semnat niciun proiect de lege care avea de-a face cu justiţia“, a precizat Căruceru pentru Mediafax.  

Lege similară dată în „Marţea neagră“, respinsă de CCR

De altfel, ideea imunităţii tuturor demnitarilor aleşi e mai veche, fiind încercată şi la 10 decembrie 2013, în celebra „Marţe neagră“. Cu toate că Parlamentul a adoptat o asemenea iniţiativă, CCR a declarat legea neconstituţională printr-o decizie din ianuarie 2014. CCR a precizat în motivarea deciziei că „legiuitorul reglementează un regim juridic distinct, de natură să le confere un statut privilegiat faţă de restul persoanelor care exercită funcţii şi demnităţi publice, şi care rămân circumscrise noţiunii de funcţionar public“.

În plus, judecătorii CCR considerau inadmisibil faptul că au fost scoase din Cod exact persoanele care deţin cu adevărat puterea şi care sunt adeseori înclinate către fapte penale: parlamentarii. „În mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidenţă a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcţii reprezentative în stat şi care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice“, subliniau judecătorii de la CCR. Magistraţii constituţionalişti le-au explicat parlamentarilor şi că atât timp cât fac parte dintr-o instituţie a statului, trebuie să fie consideraţi funcţionari publici în sensul legii penale.