Viktor Orban se răsteşte la Justiţia română, dar ascunde infractori maghiari. Cum reacţionează diplomaţii români

Viktor Orban se răsteşte la Justiţia română, dar ascunde
infractori maghiari. Cum reacţionează diplomaţii români

Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, acuză statul român că duce o campanie politică împotriva liderilor maghiari din România, deşi fostul deputat UDMR Marko Attila se ascunde la Budapesta de procurorii DNA. Foşti miniştri de Externe au comentat, pentru „Adevărul“, afirmaţiile scandaloase făcute de premierul maghiar.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Sub pretextul constituţionalităţii, legalităţii şi luptei împotriva corupţiei avem o campanie politică împotriva politicienilor maghiari de acolo“, a declarat Orban, făcând referire la faptul că, săptămâna trecută, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv retragerea decoraţiei „Steaua României”, europarlamentarului  Laszlo Tokes, după ce acesta a cerut ca Transilvania să intre sub protectorat maghiar. Declaraţia lui Orban este cu atât mai scandaloasă cu cât Budapesta îl ascunde în acest moment pe fostul deputat UDMR Marko Attila, fugit din România înainte ca Parlamentul să-i ridice imunitatea la solicitarea DNA. Marko Attila şi-a trimis demisia la Bucureşti prin intermediul avocatului, care a recunoscut că politicianul se află în Ungaria În acest moment, Marko Attila este dat în urmărire internaţională.

„Orban e un campion al democraţiei neliberale“
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a răspuns cu un mesaj în care susţine că lupta împotriva corupţiei din România nu ţine cont de etnie. „În România, ca în orice stat de drept, Justiţia şi lupta împotriva corupţiei se realizează de o manieră imparţială şi cu rezultate apreciate de instituţiile europene. În consecinţă, deciziile instituţiilor competente din România nu pot fi puse sub semnul întrebării din acest punct de vedere”, a precizat MAE.

La rândul lor, politicienii de la Bucureşti au taxat afirmaţiile premierului maghiar. „Declaraţiile lui Orban mi se par cel puţin deplasate. Fac parte dintr-un registru inflamatoriu în care Orban s-a specializat. Cum adică, cineva care e acuzat de corupţie, dat în urmărire internaţională, tu-l protejezi de mâna Justiţiei?,“ a declarat fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, pentru „Adevărul“, referindu-se la cazul Attila. „Orban e un campion al democraţiei neliberale“, a adăugat Geoană. 

Un punct de vedere asemănător are şi PNL. „De la premierul Ungariei nu ne mai suprinde aproape nimic. A devenit o tradiţie să şocheze periodic cu declaraţii imprudente şi periculoase. Poziţia lui Orban este complet neverosimilă, în condiţiile în care România e dată ca exemplu de bună practică la nivelul funcţionării şi independenţei Justiţiei“, a declarat Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL. „Sunt declaraţii politice pentru a strânge electorat, deoarece şi Jobbik, partidul rival, vine cu declaraţii ieşite din context“, spune şi liberalul Radu Carp. 

Cum se vede gardul maghiar de la Bucureşti

De asemenea, ideea lui Viktor Orban de a ridica un gard între Ungaria şi România, care să apere Budapesta de imigranţi, e taxată de foştii miniştri de Externe Cristian Diaconescu şi Titus Corlăţean. Decizia liderului maghiar este văzută drept o atitudine de frondă faţă de sistemul de valori al UE, un atentat la principiul solidarităţii care stă la temelia construcţiei europene. „În primul rând, dincolo de problema dintre Ungaria şi România, este o problemă relaţia dintre  Ungaria şi sistemul de valori al UE. Aşa înţelege statul ungar să răspundă la criza refugiaţilor, faţă de care, astăzi, vedem mai mult atitudini naţionale decât răspunsuri solidare la nivelul UE. Blocarea fizică a exodului nu va rezolva problema refugiaţilor. Reprezintă un gest de izolare a Budapestei. Mi se pare o soluţie care nu corespunde  cu nivelul standardelor moderne pe care ni le-am asumat toţi în Europa “, spune Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României.

Un alt diplomat român, Titus Corlăţean, interpretează declaraţia lui Orban ca pe un simplu exerciţiu de retorică. „Chestiunea gardului are o conotaţie negativă, ca simbolistică. Declaraţia vine şi pe fundalul unor remarci pe care premierul Orban le-a făcut la adresa România din considerente pur politice, mai precis considerente de politică internă. Pretextul valului de imigranţi,care ar urma să vină, nu stă în picioare. Ştim că nu au fost probleme care să justifice un asemenea demers de la Budapesta - ridicarea unui gard. Eu cred că e o acţiune politicianistă a guvernului ungar, a premierului Orban, cu care nu sunt de acord“, afirmă Corlăţean.  

Cum ar trebui să reacţioneze Bucureştiul? „În locul gardului, aprtea română ar trebui să propună un proiect de solidaritate, ca împreună să găsim soluţii pentru a preîntâmpina soluţia pentru acest aspect al crizei refugiaţilor“, răspunde, pentru „Adevărul“, Cristian Diaconescu.
 

citeste totul despre: