VIDEO INTERVIU Cătălin Ivan, europarlamentar: ce înseamnă, la Bruxelles, ofensiva anticorupţie din România
0Vă invităm să urmăriţi un interviu realizat de jurnalistul Cristian Unteanu, corespondentul nostru la Bruxelles, cu europarlamentarul Cătălin Ivan, pe o serie de subiecte de actualitate de pe agenda Parlamentului European care sunt extrem de relevante în raport cu situaţia politică, socială şi economică din ţara noastră.
Astfel, de mare interes este - şi va continua să fie pentru anii care vin - tema marilor proiecte strategice, proiectul central al Comisiei Europene, cel votat luni în cadrul Comisei pentru probleme economice (din care Cătălin Ivan face parte) şi care se află în stadiul de debut, cel în care au fost primite listele de priorităţi din partea celor 28 de state membre. Urmează ca în perioada următoare să se înceapă analiza acestora pentru a se stabili care vor fi priorităţile europene. Acestea vor beneficia de un sprijin financiar din partea Comisiei Europene dar, pentru a se obţine în totalitate fondurile necesare, se va face un apel de oferte din partea sectorului privat, considerat a fi primul şi cel mai firect partener care să aibă un interes direct în relansarea economică şi revigorarea pieţelor muncii.
Nu este vorba despre proiecte naţionale care să fie preluate la nivel european, subliniază Cătălin Ivan, ci este vorba, exclusiv, despre marile proiecte strategice de tip infrastructură sau conexiune într-o piaţă comună. Iată de ce, în opinia lui Cătălin Ivan, decizia asupra nominalizării unui proiect sau altul ar fi normal să aparţină exclusiv Comisiei Europene, altfel, cererile venite din cele 28 de State Membre totalizează acum de 300-400 de ori mai mult decât suma prevăzută iniţial de CE, ceea ce, evident, ar depăşi chiar întreg bugetul UE.
Motiv pentru care, în acest moment, esenţială este capacitatea naţională de a finanţa în continuare proiectele naţionale, inclusiv partea care ne revine în propriile proiecte de infrastructură strategică (autostrăzi şi conexiuni energetice) folosind banii europeni. Adică ameliorând în continuare capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare - acum în continuare printre cele mai reduse la nivelul UE. Dar şi reducând nivelul corupţiei în acest domeniu, unul dintre factorii cei mai îngrijorători deoarece, în fiecare an, inclusiv în 2015, a dus la penalizări serioase, bani care au trebuit să fie reurnaţi din bugetul de stat, deci direct din buzunarul contribuabilului.
Acesta, spune Cătălin Ivan, este explicaţia poziţiei sale în cadrul dezbaterilor privind MCV din Parlamentul European unde, spre deosebire de colegii săi din delegaţia PSD, nu a cerut ridicarea Mecanismului de cooperare şi verificare. Dimpotrivă, afirmă că lupta împotriva corupţiei, acţiunea de marii proporţii declanşată acum de DNA trebuie să continue deoarece, numai aşa, vom putea să ajungem ca România să poată avea, în fine, o clasă politică curată, construită pe criterii de integritate şi competenţă. Aducând în faţă tinerii care sunt acum refuzaţi sau marginalizaţi deoarece principalii jucători nu vor să aibă competiţie în jocul intern, inter-partinic, al intereselor meschine şi corupţiei în vederea îmbogăţirii personale.
Un proces dureros, penibil, cu suferinţe extreme, dar absolut necesar dacă chiar dorim să schimbăm în profunzime ceea ce este acum un sistem care se dovedeşte pe zi ce trece corupt, coruptibil şi care încearcă cu orice preţ să-şi păstreze privilegiile.
Iar tensiunile enorme de pe scena politică românească se transmit imediat şi grupului celor 32 de europarlamentari români care, rezonând la certurile, scandalurile şi ura de acasă, nu reuşesc să se unească pentru a acţiona ca un grup unitar, definind măcar o serie de câteva priorităţi naţionale pe care să le prezinte şi susţină ca atare. Probă în acest sens este că grupul europarlamentarilor români nu s-a putut reuni niciodată pe durata mandatului trecut şi nici în acesta care de-abia a început, Cătălin Ivan spunând clar că, în actualele condiţii de acasă, nici nu crede că aşa ceva ar fi posibil.
Context în care Cristian Unteanu face o propunere: va invita pe cei 32 de europarlamentari în studioul de la Bruxelles pe tema proiectelor prioritare pentru România pe care le-ar putea defini şi susţine împreună, dincolo de apartenenţa de partid şi discuţiile contradictorii de acasă. Este de văzut dacă acest demers jurnalistic are într-adevăr şanse de rueşită şi dacă euroaleşii noştri ar putea fi diferiţi cumva de cei de acasă, preocupaţi doar de pensiile lor speciale, de acoperirea propriilor privilegii şi colegi cu din ce în ce mai multe dovedite probleme cu justiţia.
Un interviu pe care vă invităm să-l urmăriţi pentru că, aşa cum spunea şi colegul nostru, acestea sunt într-adevăr temele esenţiale pe care se concentrează acum orice analiză făcută la Bruxelles asupra României, perspectivelor şi, mai ales, credibilităţii ei ca partener viabil.
Se încarcă comentariile...
